Alertă de război! România, alături de NATO, cere Rusiei să distrugă noua rachetă: Vor exista represalii

Tensiunile sunt la cote maxime între Rusia şi NATO, iar România se pare că este prinsă la mijloc, mai ales că pe teritoriul ţării noastre avem un scut anti-rachetă al americanilor, vizat direct de ruşi.

Alianţa Nord-Atlantică a cerut marţi Rusiei să distrugă până în august noua rachetă pe care a dezvoltat-o încălcând prevederile Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), avertizând că în caz contrar aceasta se va confrunta cu o reacţie mult mai hotărâtă din partea Alianţei în regiune. Miniştrii apărării din ţările membre NATO se vor reuni miercuri la Bruxelles pentru a examina eventualul răspuns ce ar urma dat Rusiei dacă ea refuză să se conformeze Tratatului INF semnat în 1987, din care SUA au ameninţat să se retragă în luna august, după un preaviz de şase luni, transmite Agerpres.ro.

Rusia are la dispoziţie doar cinci săptămâni pentru a ‘salva tratatul’, a afirmat Stoltenberg în cursul unei conferinţe de presă, avertizând că în caz contrar răspunsul NATO ‘va fi unul defensiv, echilibrat şi coordonat’.

‘Îndemnăm Rusia să adopte calea responsabilă, dar nu am văzut niciun indiciu că Rusia ar intenţiona să o facă’, a declarat secretarul general al NATO. ‘Va trebui să răspundem!’, a avertizat el, refuzând să ofere mai multe detalii.

Dar, potrivit unor diplomaţi, miniştrii apărării vor lua în considerare înmulţirea zborurilor în Europa a avioanelor SUA capabile să transporte ogive nucleare, mai multe antrenamente pentru instruirea militarilor şi o repoziţionare a rachetelor militare americane. Rusia a avertizat luni împotriva unei crize a rachetelor comparabilă cu cea din Cuba din anul 1962 în cazul în care SUA s-ar decide să readucă în Europa rachete cu rază intermediară de acţiune.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a asigurat marţi că o astfel de ipoteză nu este luată în calcul. Ambasadoarea SUA la Alianţa Nord-Atlantică, Kay Bailey Hutchison, a declarat la rândul său că Washingtonul ar avea în vedere pentru moment doar desfăşurarea de rachete convenţionale, nu de arme nucleare, în orice răspuns posibil.

‘Toate opţiunile sunt pe masă, dar ne gândim doar la sistemele convenţionale, este important ca aliaţii noştri europeni să ştie despre aceasta’, a afirmat ea.

Cele mai multe ţări europene se opun desfăşurării de rachete nucleare americane în Europa, o iniţiativă care reaminteşte de cursa înarmărilor din anii 1980 între SUA şi Uniunea Sovietică.  Tratatul INF, considerat un pact fundamental pentru securitatea europeană, prevede eliminarea tuturor rachetelor de croazieră şi balistice americane şi ruse cu lansare terestră, având o rază de acţiune între 500 şi 5.500 km.

Washingtonul acuză Moscova de încălcarea pactului prin dezvoltarea noii sale rachete Novator 9M729 (SSC-8, în codificarea NATO), fapt negat de Moscova, care susţine că noua rachetă nu depăşeşte raza de acţiune de 500 km, reproşând la rândul său SUA desfăşurarea de elemente ale scutului antirachetă în Europa. Rusia va reacţiona la ameninţările la adresa securităţii sale din partea NATO, a răspuns preşedintele Comisiei pentru apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Vladimir Şamanov, comentând declaraţia făcută de Jens Stoltenberg, potrivit agenţiei de presă RIA Novosti.

‘Domnul Stoltenberg este un guraliv iresponsabil. Prin urmare, nu ne interesează opinia sa’, a afirmat Şamanov, amintind că preşedintele Vladimir Putin a ‘declarat clar şi precis’ că Moscova va lua măsuri de răspuns atunci când într-o ţară sau alta vor fi desfăşurate sisteme de rachete americane capabile să pună în pericol securitatea Rusiei.

‘Noi vom face cu siguranţa aceasta şi chiar nu ne pasă de ceea ce vor face ei’ (cei din NATO), a spus preşedintele Comisie de apărare din Dumă, citat de RIA Novosti.

Zilele trecute, Duma rusă a aprobat proiectul de lege privind suspendarea participării Rusiei la Tratatul INF, încheiat de fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi preşedintele american Ronald Reagan. Urmează ca la 26 iunie Consiliul Federaţiei (camera superioară) să valideze acest proiect. Conform legii, preşedintele Vladimir Putin poate repune în vigoare tratatul în cazul în care SUA îşi schimbă poziţia.