AICPS: „Blocul meu a rezistat în 1977, deci este sigur”. Cât de periculoasă este această concluzie?

Într-o țară cu risc seismic ridicat, precum România, siguranța clădirilor nu mai este doar o chestiune tehnică, ci și o preocupare de interes public. Mulți proprietari locuiesc în imobile vechi, care nu au fost expertizate și, implicit, nu există informații obiective despre nivelul lor real de siguranță. Cât de mare este riscul real și cât ține de necunoaștere? Care sunt consecințele pentru proprietari, pentru piața imobiliară și pentru economie în cazul unui cutremur major?

Riscul seismic nu se vede, dar se simte. De ce expertiza clădirilor este vitală pentru siguranța ta și a comunității

În interviul de față, reprezentanții Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS) explică clar rolul expertizei tehnice, impactul încadrării în clasele de risc seismic, costurile consolidării versus efectele unui dezastru și importanța colaborării între proprietari, autorități și specialiști pentru reducerea riscului seismic. O discuție esențială pentru oricine vrea să înțeleagă realitatea riscului seismic în România și să ia decizii informate privind siguranța locuinței și a comunității.

Capital: Cât de mare este, în realitate, riscul pentru proprietarii care locuiesc într-o clădire care nu a fost expertizată? Vorbim despre necunoaștere sau despre un pericol major ignorat?

AICPS: În majoritatea cazurilor vorbim, înainte de toate, despre necunoaștere. O clădire care nu a fost expertizată nu este automat o clădire periculoasă, dar nici nu avem informații obiective despre nivelul ei real de siguranță. Problema este că, în lipsa unei evaluări tehnice, proprietarii și autoritățile nu știu dacă acea clădire – din diferite cauze ce țin de multe ori de vechimea clădirii și potențiale degradări suferite la cutremure anterioare – se comportă bine sau vulnerabil în fața unui cutremur major. Expertiza tehnică nu este un instrument de alarmare, ci unul de clarificare – de îndepărtare a incertitudinii. Odată ce expertiza tehnică există se poate trece și la un plan cu măsuri de acțiune pentru punere în siguranță.

Expertiza tehnică stabilește, pe baze inginerești, care este nivelul de siguranță al construcției și dacă sunt necesare măsuri de intervenție. Riscul real apare atunci când această necunoaștere persistă ani sau decenii și deciziile privind întreținerea sau intervențiile asupra clădirii se iau fără o înțelegere corectă a comportării structurale. Și în acest fel – păstrând starea de necunoaștere – structura se degradează accelerat. 

Capital: Cum influențează încadrarea într-o clasă de risc seismic valoarea de piață a unui apartament? Există diferențe clare de preț?

AICPS: Încadrarea într-o clasă de risc seismic are, în mod firesc, un impact asupra valorii de piață a unui apartament, pentru că ea reflectă nivelul de siguranță structurală al clădirii. În cazul imobilelor încadrate în clase de risc seismic ridicat, în special RS1, există o scădere reală, verificabilă a atractivității pe piață, atât din cauza percepției de risc, cât și din cauza restricțiilor legale privind tranzacționarea, finanțarea prin credit ipotecar și asigurarea acestor clădiri. 

Capital: Este mai scump să consolidăm astăzi sau să plătim costurile economice și sociale după un cutremur major?

AICPS: Înainte de perspectiva de ansamblu, merită să privim lucrurile la nivel personal. Dacă pentru locuința ta – cel mai de preț bun pe care îl ai – amâni 10 sau 20 de ani orice măsură, din teamă sau comoditate, ce vei avea la final? O problemă mult mai gravă decât cea inițială. Eviți expertiza, faci sau accepți modificări fără ea – pereți dărâmați, găuri pentru hotă sau aer condiționat, fațade lăsate să se degradeze, tencuială căzută, apă infiltrată. Fiecare intervenție negândită sau fiecare neglijare se adună, iar clădirea devine tot mai vulnerabilă. Pasivitatea nu conservă starea actuală – o agravează.

Consolidarea este, aproape întotdeauna, mai puțin costisitoare decât consecințele unui cutremur major. 

La nivel de societate un dezastru înseamnă nu doar clădiri avariate, ci și pierderi de vieți, relocări, blocaje economice și costuri uriașe de reconstrucție. 

Consolidarea implică un efort financiar și disconfort temporar (uneori întins pe mai mulți ani), dar acestea sunt costuri planificabile. În schimb, costurile unui cutremur apar brusc și sunt incomparabil mai mari. De aceea, consolidarea este o investiție în siguranța oamenilor și în reziliența orașelor.

Capital: Dacă ar avea loc mâine un cutremur puternic în București, care ar fi impactul economic imediat?

AICPS: Ca ingineri proiectanți de structuri, misiunea noastră este să reducem efectele unui cutremur asupra clădirilor. Lucrăm în cadrul normativ existent, iar normativele de astăzi sunt semnificativ mai performante decât cele de acum 30, 40 sau 50 de ani – ceea ce înseamnă clădiri mai bine pregătite să reziste la seism.

În AICPS avem, de asemenea, colegi cu vastă experiență și acreditare legală de la ministerul de resort: ingineri de structuri care sunt și experți tehnici și verificatori de proiecte, specialiști a căror menire este tocmai garantarea calității și siguranței structurale.

AICPS a creat un material foarte util de informare în legătură cu atribuțiile și responsabilitățile fiecăruia dintre acești specialiști pentru ca cetățenii să înțeleagă mai ușor cui să se adreseze. 

Ca asociație profesională de interes public, neafiliată politic, rolul nostru, al AICPS, este de fi pro-activi în direcția unui cadru normativ optimizat la nivelul cunoașterii profesionale, în slujba siguranței structurale. Și am luat poziție – cu argumente solide – atunci când modificările cadrului normativ riscau să producă efecte adverse în loc să sporească siguranța.

Este însă esențial să spunem și acest lucru: România are un fond important de clădiri îmbătrânite, într-o țară cu risc seismic ridicat. Avem nevoie de efortul conjugat al tuturor actorilor din construcții și al autorităților pentru a accelera punerea în siguranță a clădirilor vulnerabile. 

De aceea, pledăm pentru mai multe dezbateri publice cu toți actorii implicați, mai multă colaborare între instituții și specialiști, și mai mult sprijin din partea presei în a face vizibile eforturile de conștientizare și educare – venite direct de la specialiștii cei mai în măsură să ofere expertiză pe fiecare specializare în parte. O clădire se construiește sau se consolidează prin aportul multor specialiști cu expertize diferite, dar complementare.

Capital: Există un risc sistemic pentru economie din cauza numărului mare de clădiri vechi și insuficient consolidate?

AICPS: Da, există un risc sistemic, mai ales în orașe mari precum Bucureștiul, unde o parte importantă din fondul construit este veche și insuficient evaluată sau consolidată. Vulnerabilitatea seismică nu este doar o problemă de siguranță publică, ci poate avea efecte în lanț asupra economiei: locuințe afectate, activități economice întrerupte, presiune asupra sistemului bancar și costuri mari pentru intervenții și reconstrucție. Tocmai de aceea, reducerea riscului seismic trebuie privită nu doar ca o problemă tehnică, ci ca o investiție strategică în stabilitatea economică și socială.

Capital: Mulți proprietari spun: „Blocul meu a rezistat în 1977, deci este sigur”. Cât de periculoasă este această concluzie?

AICPS: Faptul că o clădire a trecut printr-un cutremur nu înseamnă automat că este sigură și pentru următorul. Cutremurele diferă ca intensitate, durată și mod de propagare, iar o construcție poate acumula degradări structurale care nu sunt vizibile imediat. În plus, multe clădiri au suferit modificări sau intervenții de-a lungul timpului. De aceea, siguranța unei clădiri nu se stabilește prin comparație cu un eveniment din trecut, ci printr-o evaluare tehnică realizată de specialiști.

Capital: Cine ar trebui să suporte, în mod realist, costurile expertizării și consolidării: proprietarii, autoritățile locale sau statul?

AICPS: Este nevoie de un efort împărțit. Proprietarii sunt, în primul rând, responsabili pentru siguranța proprietăților lor. Ei sunt responsabili să se informeze cu privire la obligațiile legale pe care le au și să se educe cu privire la întreținerea corectă a clădirilor, durata de viață a unei clădiri (în condiții de risc seismic) etc. Iar în acest sens AICPS vine în sprijinul publicului larg cu materiale de informare. În același timp costurile expertizării și mai ales ale consolidării este știut că pot depăși adesea capacitatea financiară a multor familii. De aceea, autoritățile locale și statul au un rol esențial în crearea unor programe de sprijin, finanțare și stimulente care să facă aceste intervenții posibile. Reducerea riscului seismic este, în fond, o problemă de interes public: siguranța clădirilor protejează nu doar proprietarii, ci întreaga comunitate. Și vedem din ce în ce mai mult interes al autorităților în acest sens. 

Capital: Sunt băncile și companiile de asigurări suficient de prudente atunci când finanțează sau asigură imobile cu risc seismic?

AICPS: În general, băncile și companiile de asigurări iau în considerare informațiile oficiale disponibile — cum ar fi încadrarea într-o clasă de risc seismic sau anul construcției — atunci când decid dacă finanțează sau asigură un imobil. Totuși, în lipsa unor expertize tehnice actualizate pentru multe clădiri, evaluarea riscului rămâne uneori incompletă. Din această perspectivă, o mai bună cunoaștere a stării reale a fondului construit ar ajuta atât piața financiară, cât și proprietarii să ia decizii mai informate.

Din nou este nevoie de colaborare reală între toate părțile implicate pornind de la obiectivul comun de a accelera punerea în siguranță a clădirilor vulnerabile. 

Capital: De ce nu se poate face expertiză doar pentru un apartament și este obligatorie analiza întregii clădiri?

AICPS: Structura funcționează ca un sistem unitar: stâlpii, grinzile, planșeele și pereții structurali lucrează împreună pentru a prelua încărcările și acțiunile seismice. Comportarea unui apartament depinde direct de elementele structurale din restul imobilului, inclusiv de cele de la alte etaje sau din subsol. De aceea, o evaluare corectă a siguranței la cutremur poate fi făcută doar la nivelul întregii clădiri, nu doar a unui singur apartament.

Capital: Care este cel mai incomod adevăr despre riscul seismic din România pe care publicul și investitorii preferă să îl ignore?

AICPS: Riscul seismic nu ține doar de vechimea unei clădiri, ci de normativul și modul în care a fost proiectată, executată și modificată de-a lungul anilor. În realitate, multe clădiri nu au fost niciodată expertizate, iar în lipsa unei evaluări tehnice unii proprietari tind să presupună că sunt sigure doar pentru că au trecut prin timp sau printr-un cutremur anterior. 

Două concluzii:

1. Nu cunoaștem suficient de bine nivelul real de siguranță al unei părți importante din fondul construit.
2. Majoritatea clădirilor noi sunt proiectate astfel încât la un cutremur major pot să sufere degradări controlate, care permit protejarea vieții. Energia indusă de acțiunea seismică e distribuită în mai multe puncte mici, cât mai uniform. Scopul este să prevină colapsul construcției și cel mai probabil să fie mici chestii de reparat cât mai ușor în diverse puncte ale construcțiilor. 

De aceea și adăpostitul sub grindă e astăzi doar un mit: era valabil când plăcile dintre etaje erau din lemn. Azi grinzile de beton sunt proiectate să fisureze primele. O clădire care se mișcă controlat la cutremur e una care vă protejează. Mai multe detalii în acest material informativ de pe siteul AICPS. 

Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri reunește inginerii proiectanți de structuri, verificatorii de proiecte și experții tehnici în domeniul proiectării de structuri din România. Membrii săi sunt profesioniștii care calculează și verifică structura de rezistență a clădirilor, aplică și urmăresc respectarea normativelor în construcții și își asumă responsabilitatea directă pentru siguranța construcțiilor și protejarea vieții oamenilor. Prin inițiative precum Ghidul Cumpărătorului, Ghidul claselor de risc seismic și al miturilor dar și prin colaborări cu autoritățile, asociația AICPS pune expertiza membrilor săi în slujba interesului public.