Adevărul ignorat despre pensia privată. Românii trebuie să înțeleagă: Nu e depozit bancar, nu te așteaptă banii în cont

Pensie privată nu înseamnă bani la dispoziție oricând, avertizează economistul Adrian Negrescu. Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, acesta a explicat cum funcționează în realitate Pilonul II și ce taxe se aplică la retragere. Potrivit lui, majoritatea românilor vor încasa sume mult mai mici decât cred, iar retragerea integrală poate fi dezavantajoasă. Negrescu atrage atenția și asupra lipsei unei legislații clare în ultimii 17 ani, precum și asupra declarațiilor populiste din spațiul public. Datele prezentate arată diferența uriașă dintre resursele acumulate în sistem și nevoile financiare ale statului.

Cum funcționează sistemul de pensii private și de ce nu e ca un cont bancar

Pensia privată nu funcționează ca un depozit bancar din care scoți bani când vrei. Adrian Negrescu a precizat că acest tip de economisire are reguli stricte și nu oferă libertatea unei retrageri imediate.

„Pensia pe pilonul 2 nu este un depozit bancar. Nu e ca și cum ai cotiza, lună de lună, și banii te așteaptă în cont pentru momentul în care îți dorești să îi scoți”, a spus consultantul economic pe pagina sa de Facebook.

Chiar și atunci când cineva decide să își retragă banii, costurile nu sunt deloc neglijabile. Potrivit economistului, este percepută o taxă CASS de 10% pentru sumele care depășesc 3.000 de lei. La această contribuție se adaugă și impozitul pe venit, ceea ce ridică totalul taxelor la aproximativ 15%.

Negrescu a atras atenția că mulți participanți la Pilonul II nu înțeleg aceste reguli fiscale și își fac planuri nerealiste. Această lipsă de informare poate duce la dezamăgiri serioase în momentul retragerii.

„Și chiar dacă ai dori să îi scoți, vei plăti taxe – 10% CASS la peste 3000 de lei plus impozit pe ce rămâne, în total 15%. Știți cât este „averea” medie pe care au acumulat-o românii în P2? 3500 euro.

Iar când vor ieși la pensie, mulți dintre ei vor primi undeva la 6000, maxim 7000 de euro, și asta doar dacă au o perioadă de cotizare peste vârsta de 65 de ani. Am explicat astăzi la Digi24 că cel mai sănătos ar fi să îți lași banii acolo și să îi primești lunar, pentru a beneficia de randamentul de aprox. 7% oferit de fondul de pensii”, mai spune economistul.

Sumele acumulate și câți bani vor primi românii

Economistul a prezentat și situația sumelor medii din Pilonul II.

„Știți cât este ‘averea’ medie pe care au acumulat-o românii în P2? 3.500 euro”, a menționat acesta. Este o valoare modestă, având în vedere perioada lungă de contribuție.

La momentul pensionării, majoritatea participanților vor primi sume cuprinse între 6.000 și 7.000 de euro. Această estimare este valabilă doar pentru cei care au o perioadă de cotizare peste vârsta de 65 de ani.

Negrescu recomandă ca banii să fie păstrați în fond și primiți lunar, nu retrași integral. Astfel, se poate beneficia de randamentul mediu de 7% oferit de fondurile de pensii private.

Lipsa unei legislații clare și populismul politic

„Din 2008 și până în prezent am avut politicieni incompetenți care n-au fost în stare să dea o lege clară care să reglementeze plățile e doar o parte a problemei”, a declarat economistul.

În opinia sa, vidul legislativ a lăsat sistemul expus la interpretări și discuții interminabile. El acuză și apariția unor declarații populiste venite din partea politicienilor „habarniști” care susțin „proprietatea privată” fără a înțelege mecanismele reale ale Pilonului II.

„În loc să facă educație financiară, să explice românilor cum funcționează sistemele de pensii, se întrec în declarații stupide”, a subliniat Negrescu.

Această lipsă de informare oficială, combinată cu discursuri populiste, creează confuzie în rândul populației. Mulți români ajung astfel să ia decizii bazate pe percepții greșite.

Fondurile acumulate și interesul statului

Adrian Negrescu a explicat și de ce statul nu ar fi avantajat de retragerile masive. În prezent, statul român se împrumută anual cu aproximativ 50 de miliarde de euro. În comparație, întreaga valoare a fondurilor din Pilonul II este de numai 31 de miliarde de euro.

„S-a mai spus că ar fi în interesul statului ca tu să nu îți iei banii toți odată. Un simplu calcul arată că, la 155 mld lei cât s-au acumulat acum, suma asta nu ajunge nici măcar pentru împrumuturile pe care statul le face într-un singur an.

Statul a ajuns să împrumute 50 mld euro pe an și toți banii din P2 valorează 31 de miliarde. Iar dacă te uiți la prognozele de plată a pensiilor pe P2, în 2025 ar urma să fie făcute plăți de aprox. 6 miliarde de lei. O sumă pe care statul o împrumută, în medie, în fiecare săptămână”, a precizat el.

Aceste date arată că banii din pensiile private nu reprezintă o soluție pentru acoperirea deficitelor bugetare. Chiar și în ipoteza retragerii integrale de către toți participanții, impactul asupra finanțelor statului ar fi limitat.

Plățile estimate și raportarea la împrumuturi

Pentru anul 2025, proiecțiile indică plăți totale de aproximativ 6 miliarde de lei din Pilonul II. Economistul a explicat că această sumă echivalează cu ceea ce statul împrumută, în medie, într-o singură săptămână.

Această comparație evidențiază dimensiunea redusă a fluxurilor financiare din sistemul de pensii private față de nevoile reale ale bugetului de stat.

Negrescu consideră că discuția despre retrageri integrale este mai degrabă una politică decât economică. În opinia sa, cifrele arată clar că aceste fonduri nu ar schimba semnificativ situația financiară a țării.

Recomandări pentru o bătrânețe financiară sigură

Pentru cei care vor să își asigure o bătrânețe fără griji financiare, Adrian Negrescu recomandă diversificarea investițiilor. Printre opțiunile menționate se află Pilonul III de pensii, imobiliare, titluri de stat, acțiuni la bursă și aur.

Această strategie are rolul de a reduce riscul și de a crește potențialul de câștig pe termen lung. Banii din Pilonul II pot fi doar o parte din planul de economisire, nu întreaga soluție.

Economistul subliniază că investițiile alternative trebuie făcute cu atenție și informare. Astfel, românii pot evita situația în care depind exclusiv de pensia de stat.

„Dacă românii își doresc să aibă o bătrânețe fericită din punct de vedere financiar, soluția este să investească ori într-o pensie pe pilonul 3, ori în altceva (imobiliare, titluri de stat, acțiuni la bursă, aur etc.)”, a spus el.

Estimarea pensiei de stat în viitor

Pentru a înțelege nivelul viitor al pensiei, Negrescu propune o formulă simplă.

„Ca să înțelegem simplu ce va însemna pensia de stat în următorii 10 ani, există o formulă simplă – calculează cât reprezintă 30% din salariul net pe care îl câștigi acum. În medie, atât va fi pensia ta peste 10-15 ani, incluzând și contribuția din P2”, a explicat el.

Această estimare arată că veniturile la pensionare vor fi considerabil mai mici decât salariile actuale. În consecință, pregătirea financiară din timp devine esențială.

Economistul atrage atenția că aceste calcule nu țin cont de eventuale modificări legislative, care pot schimba nivelul contribuțiilor și al plăților.

Ce schimbări ar fi necesare

În loc să fie schimbate regulile sistemului de pensii, Adrian Negrescu consideră că autoritățile ar trebui să se concentreze pe creșterea veniturilor populației. Soluția propusă este reducerea drastică a taxelor pe muncă.

„Sunt printre cele mai mari din UE”, afirmă el, adăugând că un astfel de pas ar permite oamenilor să economisească mai mult.

Potrivit economistului, doar prin creșterea puterii de economisire se poate preveni situația în care pensionarii ajung dependenți de ajutoare sociale.

„Deci, în loc să reinventăm regulile sistemului de pensii și să ne batem cu pumnul în piept că protejăm banii românilor, mai bine le-am crea condiții să câștige mai mult în următorii ani, altfel spus să reducem drastic taxele pe muncă, care sunt printre cele mai mari din UE. Doar așa le vom da posibilitatea oamenilor de a pune bani deoparte, pentru ca la bătrânețe să nu devină niște asistați social”, încheie economistul.