Aderarea arata mai bine pe hartie decat in practica

al Romaniei in relatia cu Uniunea Europeana a anuntat ca, pana la sfarsitul lunii iunie, vom inchide provizoriu dosarele de negociere privind libera circulatie a serviciilor, energia, politicile bugetare si agricultura. Pana la finele anului ar ramane sa fie inchise si ultimele patru capitole, referitoare la concurenta, politici regionale, mediu, justitie si afaceri interne. Finalitatea ultimelor dosare ar depinde, potrivit declaratiilor lui Vasile Puscas, de finalizarea raportului de tara al Co

al Romaniei in relatia cu Uniunea Europeana a anuntat ca, pana la sfarsitul lunii iunie, vom inchide provizoriu dosarele de negociere privind libera circulatie a serviciilor, energia, politicile bugetare si agricultura. Pana la finele anului ar ramane sa fie inchise si ultimele patru capitole, referitoare la concurenta, politici regionale, mediu, justitie si afaceri interne. Finalitatea ultimelor dosare ar depinde, potrivit declaratiilor lui Vasile Puscas, de finalizarea raportului de tara al Comisiei Europene. „Daca vom merge in ritmul ultimilor ani, nu vom avea probleme si emotii cu privire la integrarea in 2007”, a mai sustinut Vasile Puscas. Problemele ridicate in cursul negocierilor nu au fost foarte mari, daca ar fi sa ne luam dupa afirmatiile lui Vasile Puscas. Spre exemplu, negociatorul-sef a spus ca identificarea barierelor administrative si legislative aflate in dosarul referitor la servicii a fost dificila, din cauza birocratiei si a fiscalitatii destul de ridicate, dar ca totul a fost surmontat cu brio. Din pacate, Vasile Puscas a omis sa arate cu degetul si spre „barierele” adevarate, care ne-ar costa ani sau bani buni pentru a le putea depasi, sau ar cere vointa si disciplina politica. De mentionat este si faptul ca, nici pana la aceasta data, Guvernul nu a derulat vreo campanie care sa „popularizeze” costurile si beneficiile aderarii si nu a vorbit deschis romanilor despre ce ii va astepta peste cativa ani dupa intrarea in Uniunea Europeana.”Principala problema pe parcursul negocierilor mi se pare situatia ajutoarelor de stat. Ca pondere in produsul national brut, ajutoarele de stat din Romania sunt de patru ori peste media europeana si sunt acordate cu precadere pentru salvare-restructurare, in vreme ce in Europa ele se dau pentru mediu, cercetare-dezvoltare sau pentru obiective sectoriale bine definite”, ne-a declarat Liviu Voinea, analist economic. „In plus, forma predilecta de acordare este prin renuntarea la venituri bugetare, ceea ce creeaza lipsa de transparenta si imposibilitatea proiectarii in avans a volumului ajutorului de stat. La sfarsitul negocierilor, Romania trebuie sa depuna la Uniunea Europeana lista cu ajutoarele de stat pe care le acorda. Or, nu de putine ori, ajutoarele de stat au reprezentat rente pentru diverse grupuri de interese. Iar amanarea integrarii poate fi expresia impunerii acelor grupuri de interese!”, a mai precizat Liviu Voinea. Dosarul privind agricultura ar putea ridica, de asemenea, probleme reale, nu neaparat din cauza cotelor de productie, ci datorita lipsei investitiilor in calitate in domeniul agricol. „Senzatia mea este ca, nu stiu cum, din intamplare, din negociere, din prostie, am picat destul de bine in ceea ce priveste cotele. S-ar putea sa nu putem sa exportam atat cat avem dreptul, din cauza ca nu putem sa le respectam criteriile. Nici cele de calitate, nici cele fitosanitare. Asa incat, degeaba negociezi cote mari, pentru ca europenii ne vor „juca” din alte puncte de vedere”, precizeaza Sorin Ionita, analist economic. La randul sau, Liviu Voinea indica „Agricultura” ca pe un dosar cel putin dificil. „Alte doua probleme majore in negociere sunt problema agriculturii si cheltuielilor pentru mediu. Dar nu cred ca ele vor bloca finalizarea negocierilor, in parte si din cauza slabei constientizari a acestor doua probleme la nivelul opiniei publice si a slabei sindicalizari a agriculturii noastre, prin opozitie cu lobby-ul puternic pe care agricultorii l-au avut in Polonia, spre exemplu”, indica Liviu Voinea. „Ministerele responsabile cu integrarea ar trebui sa aiba puse la punct niste evaluari de costuri pentru ecologizare, un raport pe ramuri, pe subramuri, pe instalatii industriale. Or, majoritatea instalatiilor se gasesc pe proprietati private. Ministerele trimit chestionare, agentii economici nu raspund. Pentru ca, la noi, daca dai cuiva toate datele, a doua zi te omoara ori statul ori concurenta. Drept urmare, cifrele trimise la Bruxelles sunt scoase, de multe ori, din burta”, ne-a mai aratat Sorin Ionita. Bogdan Hossu, lider de sindicat la Cartel Alfa, spune, ca, in plus, exista un blocaj informational si ca nu toate directivele europene sunt traduse. „Diseminarea informatiilor nu este la un nivel acceptabil, iar cheltuielile sunt foarte ridicate. Din cate stiu, pentru a pune in practica prevederile capitolului de Mediu ar fi nevoie de 30 de miliarde de euro, dintre care 12 miliarde ar trebui sa fie sustinute de operatorii romani. Iar cifra asta nu e de ici, de acolo”, explica Bogdan Hossu.Nici dosarul de politici regionale nu are prevederi usor de pus in practica, presupunand chiar crearea de noi structuri. „Fondurile europene sunt multe si mari, fiecare cu regulile lui de derulare. Ca un tabel cu linii si coloane, fiecare caseta insemnand o structura. Ar trebui, pentru a pune in practica ce spunem, sa fie infiintate pana la finele acestui an niste institutii pe trei niveluri. Dupa cum am vazut ca merg lucrurile la SAPARD, chestia asta s-ar putea sa ne ia ceva mai mult timp decat avem de fapt. Eu nu vad cum, in trei luni, s-ar putea face toata treaba”, ne-a indicat Sorin Ionita. De altfel, Ionita crede ca negocierile nu vor putea fi incheiate anul acesta, decat cu foarte multe „derogari politice”. Aici mai trebuie spus ca Guvernul pare absorbit mai mult de alegerile din toamna, decat de coerenta programelor aderarii. Bogdan Hossu semnaleaza lipsa unei strategii a Executivului pentru anii viitori, care sa fie pusa de acord cu cerintele europene. „Liberalizarea pietei si a preturilor la energie va avea un impact covarsitor asupra bugetului fiecarei familii. In plus, liberalizarea serviciilor va genera, la randul ei, efecte foarte mari atat pentru cetatean, cat si pentru companii. Dar Guvernul nu are raspuns pentru aceste probleme. Strategia economica a Guvernului pe cinci ani nu este sincronizata cu prevederile capitolelor de aderare”, mai explica Bogdan Hossu.