Acuzații la adresa lui Vladimir Putin după discuția cu Trump: Toată lumea înţelege că îşi va continua războiul colonial până la capăt, dacă nu îl oprim

Vladimir Putin este din nou în centrul criticilor dure venite din Europa, după o convorbire telefonică cu Donald Trump. Liderii de la Paris, Berlin și Bruxelles îl acuză de ipocrizie și de manipulare diplomatică, susținând că Moscova maschează agresiunea militară sub pretextul unui dialog pentru pace. Uniunea Europeană răspunde cu un nou pachet de sancțiuni și cere o implicare mai activă din partea Statelor Unite.

Putin, acuzat de ipocrizie și imperialism. Europa reacționează dur după conversația sa cu Trump

Declarațiile recente ale lui Vladimir Putin, în urma unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump, au stârnit reacții ferme din partea principalilor actori europeni, care denunță ceea ce numesc o strategie cinică de a masca agresiunea militară sub aparența dialogului diplomatic.

Parisul acuză „războiul colonial” al Rusiei

Jean-Noël Barrot, ministrul francez de externe, l-a calificat pe liderul de la Kremlin drept „ipocrit” și a avertizat că Rusia își va continua războiul în Ucraina sub pretextul unor negocieri iluzorii, dacă nu este oprită decisiv.

„Cred că atunci când Vladimir Putin îşi continuă limbajul ipocrit, toată lumea înţelege că îşi va continua războiul colonial până la capăt, dacă nu îl oprim. Haideţi să-l facem pe Vladimir Putin să pună capăt fanteziei sale imperialiste adoptând sancţiuni cu adevărat disuasive”, a declarat Barrot, înaintea reuniunii comune a miniștrilor de externe și ai apărării din Uniunea Europeană, desfășurată la Bruxelles, scrie Libertatea.ro.

Moscova nu urmărește un acord de pace real, ci timp

Tonul tranșant a fost dublat de poziția Berlinului. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că liderul de la Moscova nu urmărește un acord de pace real, ci doar câștig de timp.

„Am văzut din nou atacuri masive (ruseşti – n.r.) în ultimele zile. Acestea vorbesc mai tare decât vorbăria (cu privire la procesul de pace – n.r.) pe care o auzim de atât de mult timp”, a punctat Pistorius.

Acesta a cerut un nou val de sancțiuni, în special asupra exporturilor de petrol și gaze – principalele surse de finanțare ale efortului militar rus.

Bruxelles-ul cere implicarea Statelor Unite

La rândul său, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut Statelor Unite să se alăture eforturilor europene de consolidare a presiunii asupra Moscovei. Ea a amintit că Ucraina a fost dispusă să accepte o încetare necondiționată a focului de peste 60 de zile, în timp ce Kremlinul a evitat constant un răspuns clar.

„Cu toţii am convenit şi am spus că, dacă (rușii – n.r.) nu sunt de acord cu încetarea necondiţionată a focului, aşa cum a convenit Ucraina în urmă cu peste 60 de zile, vor fi luate măsuri ferme”, a transmis Kallas.

Uniunea Europeană a anunțat marți adoptarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Măsurile vizează în special flota maritimă clandestină utilizată de Moscova pentru a eluda restricțiile asupra exporturilor de petrol. În paralel, Marea Britanie a introdus propriul set de sancțiuni coordonate, care afectează sectoarele militar, energetic și financiar ale Federației Ruse.

„Şi asta este ceea ce vrem să vedem din partea tuturor părţilor care au spus că vor acţiona în conformitate”, a insistat Kallas.

Valul de reacții vine după ce Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică cu Donald Trump, a refuzat din nou o încetare imediată a focului, preferând să anunțe elaborarea unui vag „memorandum” pentru un potențial tratat de pace.