Reguli noi pentru familiile din România. Senatul elimină plângerea prealabilă. Acțiunea penală va fi din oficiu

Reguli noi pentru familiile din România. Senatul elimină plângerea prealabilă. Acțiunea penală va fi din oficiu

SURSA FOTO: Dreamstime/Divorț

Publicat de Corina Chiriac la 23 martie 2026, 19:34

Senatul României a adoptat tacit o modificare legislativă care elimină obligația depunerii plângerii prealabile în cazurile de abandon de familie, permițând declanșarea acțiunii penale din oficiu și oferind o protecție mai eficientă copiilor și părinților afectați.

Eliminarea plângerii prealabile în cazurile de abandon de familie

Senatul României a adoptat tacit o modificare legislativă importantă care elimină obligația depunerii plângerii prealabile în cazurile de abandon de familie, facilitând astfel declanșarea acțiunii penale din oficiu.

Această schimbare abrogă articolul 378 alineatul (3) din Codul penal și are ca scop protecția eficientă a copiilor și a părinților afectați.

„Prin această abrogare, acţiunea penală se va pune în mişcare din oficiu, asigurând o protecţie reală, efectivă şi predictibilă a persoanelor îndreptăţite la întreţinere”, este precizat în expunerea de motive a proiectului.

Acțiunea penală va fi pusă în mișcare din oficiu

Decizia a fost prezentată de vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, după ce termenul pentru dezbatere și vot a expirat pe 19 martie. Modificarea a fost inițiată de parlamentari, majoritar din PNL, și are ca obiectiv ca victimele abandonului de familie să beneficieze de protecție penală reală și predictibilă.

„Abandonul de familie, în special sub forma neplăţii cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violenţă economică, având un impact direct şi profund asupra copiilor minori şi asupra părintelui care îi îngrijeşte, de regulă mama. Deşi Codul penal incriminează această faptă, eficienţa reală a protecţiei penale este serios diminuată prin condiţionarea exercitării acţiunii penale de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv, dificil de respectat în contextul relaţiilor de familie”, mai arată documentul.

Inițiatorii proiectului atrag atenția asupra impactului profund al abandonului de familie. Neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere afectează nu doar nivelul de trai al copilului, ci și stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură îngrijirea zilnică, de regulă mama.

„Prin Decizia 2/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii prealabile începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârşirea faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată necesare consumării infracţiunii. Această interpretare, corectă din punct de vedere juridic, generează însă în practică situaţii profund inechitabile, soldate cu soluţii de clasare, deşi obligaţia de întreţinere continuă să nu fie executată”, potrivit expunerii de motive.

nicusor dan
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin – Parlament, Camera Deputaţilor

Probleme în aplicarea legii înainte de modificare

Modificarea vine și ca urmare a interpretării Deciziei 2/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că termenul de trei luni pentru depunerea plângerii prealabile începe de la momentul în care victima cunoaște săvârșirea faptei. În practică, această regulă a dus la soluții de clasare, deși obligația de întreținere rămânea neexecutată.

Deputata Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului, subliniază că modificarea este esențială pentru protejarea interesului superior al copilului și pentru asigurarea unui mediu stabil pentru creșterea acestuia.

Proiectul se află în procedură de urgență, Senatul fiind prim for sesizat, iar Camera Deputaților urmând să fie decizională. Prin această schimbare, legislația românească se aliniază unei abordări mai eficiente în protecția familiilor vulnerabile și în combaterea abandonului de familie.

„Această situaţie afectează grav interesul superior al copilului şi conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecţie penală”, a declarat aceasta.

„De asemenea, această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum şi stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică”, a adăugat Alina Gorghiu.

Informații articol
Etichete: , ,
Publicat în: Social
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.