Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a anunțat că a renunțat la înțelegerea cu Asocierea formată de Vinci-Strabag-Aktor pentru construcția autostrăzii Comarnic-Brașov.

Proiectul însemna construcția celor 53 de kilometri la un cost de aproape 1,8 miliarde de euro, întreținerea și operarea autostrăzii pe o perioadă de 26 ani. Până la finalul concesiunii, asocierea formată de cele trei companii urma să primească 8,5 miliarde de euro din partea statului român.

Citiți și:
Victor Ponta despre autostrada Comarnic-Brașov: Va fi una dintre cele mai mari dezamăgiri ale mele
Ponta- "Pe tema Comarnic-Brașov pot să-mi fac un doctorat"
 

"Decizia a fost luată în conformitate cu art.94 din HG 925/2006 („indiferent de momentul iniţierii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica, înainte de încheierea contractului, respectarea dispoziţiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele ce intră sub incidenţa legislaţiei privind finanţele publice”) şi art. 209 din OUG nr. 34/2006 („autoritatea contractantă are obligaţia de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică în următoarele cazuri: litera c) dacă abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului)", se arată într-un comunicat al CNADNR remis presei în urmă cu câteva minute.

"Ofertantul declarat câştigător (asocierea Vinci-Strabag-Aktor, n,r,) nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune.  Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de  finanţare pentru realizarea proiectului  ar creşte", arată CNADNR, într-un comunicat.

Un alt motiv care a stat la baza acestei decizii a fost prezentarea publică a proiectului, care "a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate".

Citiți și: Autostrada din munți, mai scumpă decât în 2010

Citiți și: A3 Comarnic – Brașov, autostrada care nu ne trebuie

Citiți și: Rus: Proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov va merge mai departe dacă va fi restructurat

Prezentăm mai jos datele comunicate de CNADNR

Cum explică CNADNR decizia de anulare a contractului?

1) Contractul de concesiune este încadrat conform metodologiei Eurostat „on Government balance sheet”. În aceste condiţii şi având în vedere costul semnificativ al proiectului, în situaţia în care Autoritatea Contractantă (rezultată din asocierea CNADNR cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în 2012) ar încheia contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, aceasta ar putea duce la nerespectarea angajamentelor  pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice;

2) Ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune.  Pe de altă parte, în ipoteza unei finanțări acordate exclusiv de finanțatori privați, costurile de  finanţare pentru realizarea proiectului  ar creşte;

3) Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări onGovernment balance sheet a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat;

4) După desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea  procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor;

5) Prezentarea publică a proiectului a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate.

Autostrada București-Brașov rămâne prioritate pentru România

Cu toate acestea, autostrada Bucureşti – Braşov (din care face parte şi tronsonul Comarnic – Braşov), rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport (MPGT), proiectul autostrăzii fiind continuat şi dezvoltându-se în paralel cu realizarea autostrăzii Sibiu – Piteşti.

În acest sens, în prezent este în procedura de licitaţie deschisă atribuirea contractului "Proiectare și execuție finalizare Autostrada București – Brașov, Secțiunea București – Ploiești, Sector 1, km 0+000 – km 3+325; Nod Centură București, km 6+500 și Nod Moara Vlăsiei, km 19+500".

Pe sectorul Ploieşti- Comarnic sunt deja patru benzi.

Tronsonul de autostradă Comarnic – Braşov este împărţit în 5 sectoare. Sectoarele 1 şi 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Braşov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă şi drumuri de legătură) vor fi scoase la licitaţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat.

Pentrusectoarele 2, 3 şi 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitaţiea ctualizarea studiilor geotehnice, cu finanţare de la Bugetul de Stat.

În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic şi Buşteni. După finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitaţie lucrările de construcţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat.

Tot pentru fluidizarea traficului, la ieşirea din Sinaia spre Braşov, esteproiectat şi urmează să fie realizatun sens giratoriu.

De asemenea, se vor finaliza Studiile de Fezabilitate privind Varianta de Ocolire Câmpina, modernizarea drumului existent pe Valea Doftanei (DJ 102I) şi a drumului forestier până în Săcele, astfel încât, în 2016 să înceapă lucrările pentru a avea un drum naţional modern între Câmpina şi Săcele.

Finalizarea acestor două mari proiecte prevăzute în MPGT, Piteşti – Sibiu şi Comarnic – Braşov, înseamnă atât închiderea Culoarului IV Pan European, cât şi dezvoltarea socio-economică a mai multor regiuni importante ale ţării.