Este un document care contine, printre altele, reglementari referitoare la accesul actorilor politici angajati i campanie la posturile de radio si televiziune, la continutul, durata emisiunilor electorale si la publicitatea electorala. „Cenzura!” – s-au auzit proteste din partea unor partide politice si chiar din partea reprezentantilor mass-media. Un comunicat (oficial) CNA a icercat sa domoleasca spiritele, precizind ca institutia nu este un cenzor al campaniei electorale, „respecta independenta editoriala a posturilor” si doreste sa asigure, pe micile ecrane si pe undele hertziene, desfasurarea unei campanii civilizate.
Dincolo de textul deciziei, care ca orice document dimbovitean poate fi contestat si tocat (comentat) rind cu rind pina la urmatoarea campanie electorala, ceea ce conteaza este modul cum CNA urmareste respectarea de catre statiile radio-tv a prevederilor formulate i Decizia nr. 240. Cu alte cuvinte, este pregatit CNA sa monitorizeze programele electorale si sa reactioneze rapid si obiectiv, asa icit campania electorala sa nu se transforme itr-o „circoteca” pe canalele media? Sau Balauarul cu cele 11 capete (numarul membrilor CNA, pentru cei care nu s-au prins de poanta), dupa ce i-a speriat pe realizatorii de programe audiovizuale cu o decizie, se pregateste sa doarma i papuci si cu vata i urechi?
in Bucuresti, Biroul de Monitorizare al consiliului numara zece angajati. in aceasta perioada, acestia urmaresc cu precadere programele electorale ale posturilor de radio si televiziune din zona, dar si emisiuni (buletine de stiri, talk-show-uri etc.) i care pot fi incluse informatii cu iz electoral. Zilnic, un inspector bucurestean monitorizeaza i jur de sapte ore, spune serban Pretor, membru CNA, o munca destul de obositoare i comparatie cu monitorizarile la „singe” facute i audiovizualul francez, unde fiecarui inspector ii revin patru ore.
Statiile de cablu sunt greu de monitorizat
in teritoriu, CNA are 25 de inspectori. Asta iseamna ca un inspector monitorizeaza statiile din doua judete. E mult, e putin? Aproximativ 400 de televiziuni, posturi de radio si statii de televiziune prin cablu au depus la CNA cereri de iscriere pentru difuzarea de publicitate si emisiuni electorale. Raportul de forte este, dupa cum se vede, i defavoarea consiliului. E greu de apreciat daca institutia va reusi sa acopere itreaga piata a audiovizualului. serban Pretor recunoaste ca, din cauza restringerilor bugetare si ale mijloacelor tehnice de care dispune institutia, desfasurarea de forte a consiliului este modesta, „dar asta nu iseamna ca inspectorii nu-si vor face datoria”. Spre deosebire de campania electorala de acum patru ani, de aceasta data au intrat „i lupta” si statiile de televiziune prin cablu, carora li s-a permis sa retransmita si sa difuzeze programe de conceptie proprie. prin serviciile definite i Legea Audiovizualului. Sunt greu de monitorizat aceste statii, dar CNA si-a asumat constient acest risc.
serban Pretor precizeaza ca inspectorii din teritoriu pot solicita posturilor radio-tv, prin sondaj, casetele cu iregistrarile anumitor programe electorale. Daca se constata abateri de la prevederile reglementarilor, se itocmeste un raport care se iainteaza membrilor CNA. Biroul din Bucuresti livreaza zilnic rapoartele de audienta. De asemenea, consiliul da curs si sesizarilor venite din partea „partilor vatamate”. Zilnic, i aceasta perioada, CNA primeste astfel de sesizari pe care le discuta i sedinta. De la iceperea campaniei, primul punct pe ordinea de zi a sedintelor membrilor CNA este campania electorala. „A