2/3 din softisti sunt discriminati

Nimeni nu contesta faptul ca scutirea de impozitul pe salariu a programatorilor este o facilitate binevenita. Companiile mari, cum ar fi Alcatel si Siemens, de pilda, au beneficiat mai mult decat altele de aceasta inlesnire. In noile conditii, Alcatel Romania, care acum are 300 de specialisti angajati, a fost inclusa de catre compania-mama intr-un program de dezvoltare, in urma caruia va crea doua noi departamente, majorandu-si cifra de personal cu 50%.Guvernul premiaza diplomele, nu si competen

Nimeni nu contesta faptul ca scutirea de impozitul pe salariu a programatorilor este o facilitate binevenita. Companiile mari, cum ar fi Alcatel si Siemens, de pilda, au beneficiat mai mult decat altele de aceasta inlesnire. In noile conditii, Alcatel Romania, care acum are 300 de specialisti angajati, a fost inclusa de catre compania-mama intr-un program de dezvoltare, in urma caruia va crea doua noi departamente, majorandu-si cifra de personal cu 50%.

Guvernul premiaza diplomele, nu si competentele

Nu toata lumea este insa entuziasmata. Liderii ARIES, si nu numai ei, au chiar o opinie foarte critica. „Acordand aceasta inlesnire, statul a facut o investitie, analizeaza vicepresedintele ARIES, Florin Vrejoiu. Dar nu este clar daca au gandit exact ce castig aduce asta. Dupa spusele lor, castigul ar consta in faptul ca specialistii nu mai pleaca din tara. Dar, in realitate, nu asta ii tine pe oameni. Iar singurul rezultat pe care il vad este imaginea internationala. Probabil ca asta s-a si urmarit.”
Din experienta discutiilor cu multi tineri IT-isti romani, dl Vrejoiu a ajuns la concluzia ca nu perspectiva unor venituri de 10, 20 sau 30 de ori mai mari ii atrage in Occident. „Problema lor este doar sa-si poata permite un trai decent, prag dincolo de care nu castigul este atat de important, cat challenge-ul, provocarea profesionala. Alegerea dintre a castiga mai mult sau a castiga mai putin nu este pentru ei la fel de grava ca aceea dintre a face service-ul la un program de contabilitate si a face cercetare in informatica. stiu cazul unui IT-ist plecat de la Institutul de Matematica la o universitate din SUA, unde castiga 36.000 de dolari pe an. Ei bine, a refuzat nu o data slujbe platite cu pana la 140.000 de dolari la companii de productie, pentru simplul motiv ca munca de acolo nu i-ar fi oferit satisfactie profesionala.”
Aplicarea facilitatilor pentru programatori a creat multe confuzii si nemultumiri. Reglementarea se aplica in anumite conditii: firma angajatoare trebuie sa fi avut in anul precedent o cifra de afaceri de minimum 10.000 USD, exclusiv din vanzarea de software, iar angajatii trebuie sa fi absolvit Matematica, Informatica, Automatica, Cibernetica sau Electronica.
Pragul de 10.000 USD nu este prea ridicat, atata vreme cat media nationala per angajat in piata de software este de 23.300 de euro.
Exista insa foarte multi profesionisti in domeniul IT, in general, si in industria de software, in special, care, avand licenta in Aerospatiale, de pilda, nu beneficiaza de scutirea de impozit, chit ca sunt foarte buni si ocupa pozitii de sef de proiect sau chiar mai importante.

Proiectantii de procesoare, exclusi din breasla

Iata, de exemplu, cazul firmelor care proiecteaza procesoare si switch-uri de comunicatii pentru SUA si Israel, o activitate foarte profitabila si care ar trebui dezvoltata si incurajata. Nu exista mai mult de zece firme in Romania capabile sa proiecteze procesoare, dar angajatii lor nu beneficiaza de scutirea de impozit, pentru ca multi provin din randul inginerilor cu specialitati inrudite.
La fel se intampla cu firmele care proiecteaza in AutoCAD, pentru clienti din Olanda sau din alte tari, si ai caror angajati sunt, de regula, de formatie ingineri mecanici pentru ca acestia au in cea mai mare masura abilitatile cerute pentru asemenea lucrari. Ceea ce nu inseamna ca sunt mai putin softisti decat altii, iar afirmatia este valabila si pentru persoanele cu studii medii care au venit in firmele de software din institutele de proiectare.
„O facultate de software nu exista, iar softistii pot veni din oricare domeniu, sintetizeaza dl Alexandru Borcea, presedintele ARIES. Cand noi am spus ca sprijinim aceasta reglementare, am avut in veder dezvoltatorii de software, lucru pe care l-am explicat la vremea aceea. Dar guvernantii ori n-au putut, ori n-au vrut sa inteleaga.”
O serie intreaga de discriminari rezulta deci din modul cum a fost reglementata scutirea de impozit. Cat de multi softisti raman pe dinafara acestei facilitati ne explica dl Florin Talpes, presedintele ANIS. „Cu cat firma este mai orientata catre business, cu atat este mai mare proportia programatorilor care nu au specializarea ceruta. Intr-o firma de software matura, compartimentele de cercetare-dezvoltare, comercial si de suport tehnic (service) au ponderi sensibil egale. De facilitatea scutirii de impozit beneficiaza insa doar o parte dintre angajati.” Mai exact, doar o parte dintre cei care lucreaza in treimea de cercetare-dezvoltare.
Potrivit legii, asadar, peste doua treimi din softisti nu vor beneficia vreodata de scutirea de impozit, oricat de buni profesionisti ar fi. Ar fi putut Guvernul sa procedeze si altfel? Cum oare sa-i identifice Guvernul pe cei care meritau sa fie premiati potrivit competentei lor?
Pentru domnul Vrejoiu, solutia este simpla ca buna ziua: guvernul nu trebuia sa acorde inlesnirile pe criterii administrative, ci sa lase chestiunea spre gestionare parghiilor celor mai eficiente, adica firmelor de software. „Daca facilitatile s-ar fi acordat companiilor, astfel de discriminari nu s-ar fi produs. si stiti de ce? Pentru ca patronul nu plateste dupa diploma, ci dupa competenta.”