Există ‘riscul ca austeritatea să devină imposibil de susţinut politic şi social în ţările de la periferia’ zonei euro (Grecie, Portugalia, Spania), a precizat Fondul Monetar Internaţional într-o sinteză publicată cu ocazia unui recent summit G20 în Mexic. ‘Este nevoie de câţiva ani pentru a duce la bun sfârşit reformele bugetare şi structurale’ în aceste ţări, atrage atenţia Fondul.

În cadrul adunării sale generale de la începutul lunii octombrie de la Tokyo, FMI a recunoscut că a subestimat impactul planurilor de austeritate asupra creşterii în ţările europene sub asistenţă financiară internaţională, în special Grecia. Evidenţiind un alt risc asupra zonei euro, FMI estimează în raport că anumite ţări ar putea amâna recurgerea la mecanismele de ajutor din ‘motive politice’.

La începutul lui septembrie, Banca Centrală Europeană (BCE) a aplicat un program de achiziţii de obligaţiuni pentru a determina scăderea ratei de împrumut, însă nicio ţară nu a făcut până acum apel la această iniţiativă. Spania a refuzat până în prezent să apeleze la acest program, temându-se să se plieze la noile măsuri de austeritate impuse prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate (MES).

Atrăgând atenţia asupra riscurilor politice, FMI afirmă că ‘o nouă agravare a tensiunilor’ în zona euro ar obliga guvernele să accelereze şi mai mult ajustarea bugetară, cu posibilitatea de pierderi ‘şi mai importante’ pentru creştere. În ceea ce priveşte restul lumii, Fondul face apel încă o dată la SUA să rezolve problema ‘vârfului fiscal’, relevând totodată ‘o anumită aplanare’ a tensiunilor financiare internaţionale.

‘Conjunctura economică ar putea fi pe cale de a se stabiliza’, scrie FMI, dând însă asigurări că nu sunt excluse ‘noi reculuri’. Fondul, care continuă să anticipeze o creştere de 3,6% la nivel mondial în 2013, estimează totodată că riscul ca această rată să fie în final sub 2% a crescut de peste patru ori, de la 4% în aprilie la 17% în septembrie.

Potrivit FMI, o creştere mondială sub 2% ar putea implica o recesiune în economii avansate şi o ‘încetinire importantă’ a puterilor emergente. ‘Incertitudinile privind viitorul (…) sunt în continuare considerabile’, scrie Fondul.
Sursa: Agerpres