De ce avem cea mai slabă absorbţie de fonduri europene

Deși în ultimul an rata absorbției de fonduri europene aproape că s-a triplat, România ocupă încă ultimul loc între noii membri ai UE. Pe de-o parte, triplarea absorbției a fost posibilă datorită câtorva îmbunătățiri aduse mecanismului, dar, pe de altă parte, rata încă slabă se explică prin câteva impedimente care trebuie remediate în timp. Specialiștii UniCredit ne fac un tablou al punctelor tari și punctelor slabe din mecanismul absorbției.

În ceea ce privește fondurile structurale, unde avem alocate 19,2 miliarde euro în perioada 2007-2013, rata de absorbție a ajuns la finalul primului semestru din acest an la 13,2% (2,5 miliarde euro), comparativ cu 4,6% (0,9 miliarde euro), cât era în urmă cu un an. De asemenea, un avans important, dar mai lent (datorită unui start mai bun), s-a înregistrat și la fondurile pentru agricultură (prin programul PNDR – unde avem alocate 8,2 miliarde euro), de la 19,7% (1,6 miliarde euro), până la 26,1% (2,1 miliarde euro).
Ce s-a îmbunătăţit
Accelerarea absorbției s-a datorat în principal colaborării băncilor cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi Eximbank, spune Marius Radu, coordonator fonduri europene în cadrul UniCredit.
"Problema garanţiilor, cea mai importantă problemă pe care o întâmpinau firmele pentru a contracta un credit, s-a rezolvat practic prin colaborările cu FNGCIMM, FGCR şi Eximbank, garanţiile de stat din partea acestor instituţii putând acoperi până la 80%-100% din valoarea împrumutului", a explicat Marius Radu.
Un alt sprijin pe partea absorbţiei a constat în creditul punte, pe care băncile îl acordă pentru ca beneficiarii să aibă asigurate fluxurile până la efectuarea rambursărilor de către autorităţile locale. Creditul punte se acordă concomitent cu creditul de investiţii şi nu are dobânzi penalizatoare pentru cazul în care autorităţile rambursează banii mai târziu de 90 de zile.
De asemenea, în sprijinul aprobării mai rapide a proiectelor de către autorităţi, din iunie a fost introdusă procedura scrisorii de confort, care este de fapt o analiză amănunţită a proiectelor de către bancă şi o aprobare în avans a finanţării.
Principalele impedimente
"Pentru îmbunătăţirea mecanismului absorbţiei este nevoie ca proiectele să fie verificate mai rapid, durata de evaluare a proiectelor la nivel central să scadă, decontarea (rambursarea) sumelor să se facă în timp util, procesul ulterior la nivel judeţean în evaluarea administrativă a proiectelor să se desfăşoare mai rapid, iar proiectele să fie cât mai viabile, în acest sens cred că scrisoare de confort ajută foare mult", a precizat Radu.
Potrivit acestuia, pentru circa 20% din proiecte rambursările întârzie mai mult de 90 de zile, iar acest lucru pune în dificultate şi implementarea proiectului şi acordarea finanţărilor viitoare. Chiar dacă beneficiarul creditului nu plăteşte dobânzi penalizatoare pentru rambursarea în termen mai mare de 90 de zile, aşa cum prevede legea, acesta plăteşte oricum dobânzile curente către bancă, astfel că orice întârziere din partea statului în a efectua rambursările generază costuri suplimentare pentru beneficiar, deoarece costul cu dobânzile nu i se decontează.
Oficialul UniCredit spune că de la depunerea proiectului până la demararea implementării durează circa un an: în circa 6 luni este evaluat şi aprobat proiectul, apoi 2 luni durează aprobarea finanţării, iar 3-4 luni procedura de achiziţii.