12% din PIB vin din taxe

cresterea volumului taxelor si impozitelor, scaderea subventiilor si restantele incasate in unele domenii. Conform datelor Institutului National de Statistica, Romania a inregistrat, in primul trimestru al acestui an, o crestere economica de 4,8%. Cel mai mult s-a produs, fata de aceeasi perioada a lui 2002, in agricultura (7,1%), serviciile inregistrand un plus de 3,4%, iar industria de 2,6%. Constructiile sunt creditate cu o crestere de 5,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, asta in co

cresterea volumului taxelor si impozitelor, scaderea subventiilor si restantele incasate in unele domenii. Conform datelor Institutului National de Statistica, Romania a inregistrat, in primul trimestru al acestui an, o crestere economica de 4,8%. Cel mai mult s-a produs, fata de aceeasi perioada a lui 2002, in agricultura (7,1%), serviciile inregistrand un plus de 3,4%, iar industria de 2,6%. Constructiile sunt creditate cu o crestere de 5,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, asta in conditiile in care am avut parte de o iarna grea si prelungita, in timp ce in 2002 primavara a venit efectiv la sfarsitul lui ianuarie. De altfel, dupa primul trimestru, mai multe companii importante din piata au raportat scaderi importante de activitate, tocmai din cauza vremii nefavorabile. Liviu Daschievici, director general al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), spune ca ,,intr-adevar, nu sunt lucrari mai multe fata de inceputul lui 2002,,. Noroc cu restantele, care au salvat cresterea in domeniul. ,,Este vorba, totusi, de o crestere reala, dar influentata, in sensul favorabil statisticii, de platile intarziate din 2002 si efectuate in acest an,,, a precizat el. In ceea ce priveste subdomeniile, cea mai mare crestere s-a inregistrat la comercializarea autovehiculelor si pieselor de schimb si intretinerea autovehiculelor (19,3%). Cel putin ciudat, in conditiile in care, intr-adevar, vanzarile de auto importate au crescut, de la 6.122 in ianuarie – martie 2002, la 7.331 in aceeasi perioada a acestui an (respectiv cu 19,7%), dar cele ale autovehiculelor autohtone au scazut cu 21% (de la 12.585 anul trecut la 9.937 in primul trimestru al lui 2003).
Marius Carp, directorul Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicule (APIA), spune ca nu stie de unde vine cifra statisticii. ,,Dacia a schimbat modelul si asta a dus la scaderea accentuata a vanzarilor la marcile domestice. Ce-i drept, s-au comercializat mai multe modele importate, dar sa nu uitam ca cele produse pe plan local detin mai mult de jumatate din piata, deci scaderea ar trebui sa se simta, chiar daca sunt ceva mai ieftine,,, afirma el. Singura explicatie logica, in afara uneia care sa incrimineze INS, pare a fi o crestere spectaculoasa a activitatii service-urilor auto si a magazinelor de piese auto, in conditiile in care starea drumurilor s-a agravat semnificativ in aceasta iarna.
Unul dintre cei care si-au exprimat indoieli fata de modul in care a fost calculata evolutia economiei, Aurelian Dochia, director al Diviziei Corporate Finance din cadrul Bancii Romane pentru Dezvoltare, spune ca reactia sa a fost bazata pe cifrele initiale. ,,Erau niste calcule care nu ieseau. Dupa ce cei de la Statistica au dat mai multe amanunte, am inteles despre ce e vorba. Nu am cum sa combat rezultatele prezentate, pentru ca acest lucru nu se poate face cu speculatii, ci doar pe baza unor calcule paralele, pe care, din cate stiu, nu le efectueaza nimeni,,, spune el.

UE nu ne scapa PIB-ul din ochi, nici Guvernul – punga

,,Ceea ce pot sa va spun – declara vicepresedintele Institutului National de Statistica (INS), Clementina Ivan-Ungureanu, in replica la suspiciunile cu care au fost intampinate raportarile pe trimestrul I – este ca datele statistice privind PIB-ul sunt trimise regulat la EUROSTAT, oficiul de statistica al UE.,, Este un fapt ca toti expertii si toate evaluarile internationale referitoare la raportarile statistice ale INS au exprimat aprecieri pozitive. Nu s-au primit nici un fel de obiectii de la UE, iar raportul FMI confirma ca prelucrarile si modul de aplicare a metodologiilor internationale sunt corecte. Este bine de stiut ca UE urmareste cu maxima atentie raportarile statistice ale fiecarei tari candidate, pentru ca in functie de nivelul si structura indicatorilor raportati se stabilesc politici si decizii extrem de importante. Metodologia utilizata de INS este intr-adevar stufoasa si uneori poate sa contrarieze, dar nu este alta decat aceea a Sistemului European de Conturi (SEC), adoptat de comunitatea europeana in 1995, ca versiune proprie a Sistemului Conturilor Nationale, elaborat in 1993 de catre Eurostat, FMI, Banca Mondiala si OECD. O posibila sursa de confuzie consta in faptul ca, fata de metodologia ce fusese aplicata in perioada 1968-1995, SEC conduce la o estimare a PIB in preturi de piata, in care valoarea adaugata bruta este cumulata cu impozitele nete pe produs, adica diferenta dintre taxele aplicate marfurilor (in principal: TVA, accize si taxe vamale) si respectiv subventiile pe produs.
Asadar, cresterea valorii adaugate brute (sau a PIB, exprimat in preturi de producator, nu de piata) a fost, in primul trimestru al anului 2003, fata de perioada corespunzatoare a anului trecut, de doar 3,5%. Indicele final, calculat in preturi de piata si aratand un spor de 4,4%, rezulta numai dupa aditionarea impozitelor nete pe produs, care au avut cea mai spectaculoasa evolutie dintre toate ingredientele PIB: 11,4%.
Faptul ca, in metodologia actuala a UE, taxele pe produs sunt evidentiate separat se dovedeste util factorilor de decizie pentru fundamentarea politicilor. De pilda, in stabilirea contributiei fiecarei tari membre a UE la bugetul comunitar se iau in considerare atat cota mediei ponderate a incasarilor din TVA, cat si valoarea absoluta a acestora.
Dar schema este nu mai putin utila analistilor, care au sansa sa observe, o data mai mult, ca Ministerul Finantelor este cea mai prospera intreprindere din tara romaneasca. Merg ori nu prea merg industria, agricultura, serviciile financiar-bancare etc., taxele platite de consumatori sporesc in schimb spectaculos si neconditionat. Nu neaparat din cresterea fiscalitatii (desi accizele n-au obosit sa urce, fara sa fi ajuns inca la plafonul cerut de UE), cat printr-un mai bun randament al colectarii, dar mai ales prin-
tr-o majorare a vanzarilor la produsele purtatoare de asemenea taxe. Astfel, valoarea marfurilor importate (care contin taxe vamale in pretul lor de piata) a crescut cu 15%, iar cifra de afaceri in industrie (relevanta pentru TVA) a crescut cu 11,2%.
In acest punct intervine insa o alta posibila sursa de confuzie privind PIB: sursele de date pentru intocmirea raportarilor statistice sunt diferite, nu numai pentru diversele sectoare, ci si de la un tip de interval la altul. Trunchiul de date privind productia industriala, de pilda, se configureaza din ancheta statistica facuta in intrerprinderile cu peste 50 de salariati. Cifrele sunt apoi ajustate cu alte date, care pot parveni doar trimestrial sau anual: bilanturi si anchete privind intreprinderile mici, intreprinzatorii particulari, productia casnica. Nu in ultimul rand, tot trimestrial, este reevaluata economia subterana, apreciata de INS cu o contributie de 18% la crearea PIB, surclasand cota Ministerului Finantelor, de doar 12%, stransa cu truda din taxele pe produs.

Ce este si cum se calculeaza PIB

· PIB reprezinta rezultatul intregii activitati desfasurate in economie intr-un an. Se poate calcula si pe perioade mai scurte.
· PIB se poate determina fie insumand valoarea adaugata din diferite sectoare, fie masurand consumul total al societatii.
· Institutul National de Statistica (INS) calculeaza PIB in ambele versiuni, pe productie (resurse) si respectiv pe consum (utilizare), cu doua echipe independente.
· Rezultatele celor doua echipe sunt apoi analizate si reconciliate. Diferentele au fost totdeauna sub 0,5% din PIB.
· Calculul pe resurse este supus mai multor distorsiuni, dar este considerat mai relevant pentru factorii de decizie.
· INS urmareste in mod curent 1.600 de produse din intreprinderile mijlocii si mari, apoi integreaza date din bilanturile firmelor mici, din declaratiile de impozitare ale producatorilor independenti etc., precum si estimari privind economia subterana.