1 din 5 italieni suferă de depresie, cu 40% mai mult decât înainte de pandemia de coronavirus
Cadrul a fost relevat de cea mai recentă cercetare Unicusano diseminată prin infografice care arată efectele, încă prezente, ale coronavirusului în Italia, raportând cifre și informații de impact.
Care sunt cele mai frecvente afecțiuni
Comparativ cu 2019, când a explodat pandemia, astăzi, peste 31% dintre italieni suferă de depresie, 32% de anxietate și 41% de stres, sau stres foarte accentuat. Situaţia este şi mai dificilă pentru cei care s-au confruntat cu pandemia în prima linie, cum ar fi personalul medical și paramedical, pacienții și membrii familiei. 42% dintre aceştia suferă de anxietate, 40% de insomnie și 28% de stres post-traumatic.
Conform datelor colectate de Unicusano, principalele persoane afectate sunt femeile, copiii, adolescenții, lucrătorii sanitari și persoanele recuperate de virus. Dar și rudele celor care au contractat boala și au murit în urma acesteia, cei care și-au pierdut locul de muncă, sau a căror activitate a avut de suferit de urma pandemiei şi a măsurilor adoptate.
La nivel psihologic, Covid a exacerbat inegalitățile deja prezente în Italia, cum ar fi de exemplu cea dintre bărbați și femei. Femeile italiene din sudul sau centrul Italiei cu vârsta cuprinsă între 35 și 64 de ani, cu dificultăți economice, dar cu un nivel ridicat de educație, sunt printre primele victime ale pandemiei mentale.
A crescut utilizarea medicamentelor psihotrope
Odată cu manifestarea noilor probleme psihice a crescut exponențial şi utilizarea medicamentelor psihotrope, în special după instaurarea primului lockdown, cu efecte importante de rebound în timpul diferitelor valuri. Conform celor analizate în sondajul Unicusano, 14% dintre italienii intervievați au început să ia, de la zero, anxiolitice și/sau somnifere și 10% antidepresive, în timp ce cei care foloseau deja aceste medicamente s-au văzut nevoiți să mărească doza. Se estimează că 10% din populație a avut, pentru prima dată în viață, cel puțin un atac de panică.
Pandemia a dezactivat așa-numitul „creier social”
Dacă hipervigilența, ipocondria, pierderea dorinței de contact cu lumea exterioară, dezactivarea stimulului „creierului social” (cel care determină un individ să socializeze) și atacurile de panică sunt simptomele cele mai frecvente în rândul adulților, 48% dintre adolescenți și preadolescenţi suferă de tulburări posttraumatice precum, printre altele, oboseală (31%), iritabilitate (16%), dezorientare (14%), apatie (13%) și epuizare (12%). De la aceştia din urmă vine şi cea mai îngrijorătoare cerere de ajutor, pentru episoade de autovătămare, tentativă de sinucidere sau sinucidere și tulburări de alimentație, scrie La Stampa.
