Soluţiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea economiei

Revista Capital a solicitat mai multor antreprenori români soluţii pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de business românesc, atât în relaţia cu autorităţile locale cât şi cu cele centrale. Vă prezentăm în acest articol o parte din măsurile pe care mediul de afaceri le consideră vitale şi care au fost prezentate în cadrul conferinţei organizate de Capital, săptămâna trecută, pe tema antreprenoriatului românesc.

Fiscalitate şi relaţia cu ANAF
✗ Reglementări care să permită eşalonări, mai ales în teritoriu, în sprijinul societăţilor comerciale, în funcţie de situaţie
✗ ANAF trebuie să fie un sprijin, nu un „killer“
✗ Controale mai dure în cazul plăţii la negru a salariaţilor
✗ Alinierea obiectivelor celor două părţi: pe de o parte antreprenorii vor să îşi dezvolte afacerile fără să fie împiedicaţi de birocraţie excesivă şi de supra-reglementare, pe de altă parte, angajaţii Fiscului au ca obiectiv principal gradul de colectare la buget
✗ Legea prevenirii. Pentru a funcţiona, această lege trebuie asociată cu un alt set de indicatori de performanţă pentru reprezentanţii fiscului, care să ţină cont de scopul prevenţiei
✗ Un tratament egal al contribuabililor (inclusiv în ceea ce priveşte impunerea unor măsuri, penalităţi, executări)
✗ Luptă reală şi echitabilă cu evaziunea fiscală
✗ Scăderea eşalonată a costului cumulat cu forţa de muncă, cu 5% pe an, concomitent cu majorarea salariilor
✗ Profesionalizarea angajaţilor ANAF (inclusiv specializarea acestora pe diferite industrii) 
✗ Introducerea legislaţiei pentru definirea grupurilor fiscale cu sediul în România
✗ Introducerea raportării consolidate (tip holding)
✗ Eliminarea noţiunii de preţ de transfer la nivelul firmelor care fac parte dintr-un grup fiscal românesc
✗ Externalizarea activităţii de colectare a taxelor către firme specializate în colectare creanţe, care au know-how şi resurse pentru a desfăşura eficace această activitate la nivelul întregii ţări
✗ Creşterea rapidă şi semnficativă a nivelului de informatizare a proceselor gestionate de ANAF, astfel încât să nu mai fie nevoie să scoţi certificate fiscale pe care să le duci altor instituţii publice. Toate operaţiunile şi schimburile de informaţii trebuie făcute exclusiv on-line, fără ghişeu  
✗ ANAF trebuie să dezvolte şi latura preventivă de consiliere financiară, prin care contribuabilii să fie sfătuiţi/consiliaţi de către reprezentaţii Fiscului
✗ Predictibilitate şi stabilitate fiscală.

În opinia mea şi luând în considerare situaţia reală din piaţa muncii astăzi în România, mediul privat trebuie în ansamblu sprijinit prin scăderea drastică a taxării muncii, de la 76% la cel mult 40%, şi asta imediat. Se va ajunge rapid la autoconformare în plata taxelor de către angajatori şi cea mai mare parte din economii vor trece în salariul net al lucrătorului, care nu va mai fi la fel de tentat să plece din ţară sau să se angajeze la stat.
Lucia Morariu, CEO, Eximtur

Întrucât aparatul de personal al ANAF este limitat şi nu face faţă atâtor societăţi comerciale, ANAF ar trebui să externalizeze activitatea de colectare a taxelor către firme specializate în colectare creanţe, care au know-how şi resurse pentru a desfăşura eficace această activitate la nivelul întregii ţări.
Bogdan Roșu, 
managing director, NextCapital

 

Criza forţei de muncă

✗ Reglementări care să permită eşalonări, mai ales în teritoriu, în sprijinul societăţilor comerciale, în funcţie de situaţie
✗ Cursuri de calificare pentru mai multe tipuri de meserii (ex. Agent de turism, etc)
✗ Redeschiderea şcolilor profesionale
✗ Armonizarea standardelor pentru diferite meserii cu normele europene (exemplu: agent ticketing)
✗ Programe de formare profesională organizate de stat. Astăzi, angajaţii sunt şcoliţi de companiile la care lucrează în interiorul firmei
✗ Stabilirea unor reguli pentru importul forţei de muncă şi încurajarea acestui procedeu
✗ Scăderea taxării muncii, de la 76% la cel mult 40%
   – Introducerea sistemului dual de învăţământ
   – Introducerea practicii obligatorii la studenţi
   – Deschiderea controlată a graniţelor (uşurarea procedurilor) către străini (Moldova, Ucraina, ţări din Asia)
   – Acordarea de stimulente pentru reîntoarcearea diasporei acasă
  – Transferul a cel putin 30% dintre angajaţii de la stat în zona privată
✗ Un sistem de învăţământ corelat cu nevoile economiei 

Lipsa forţei de muncă (atât calificată cât şi necalificată) este cea mai mare barieră în calea dezvoltării economiei româneşti. (…) Există soluţii pe termen mediu şi lung (legate de educaţie, sistem dual de învăţământ, practică obligatorie la studenţi etc.) dar şi pe termen scurt: deschiderea controlată a graniţelor (uşurarea procedurilor) către străini (vezi Moldova, Ucraina, ţări din Asia), stimulente pentru reîntoarcerea diasporei acasă, transferul a cel puţin 30% dintre angajaţii la stat în zona privată.
Dragoş Anastasiu, CEO, Eurolines