RUŞII AR PUTEA LOVI ROMÂNIA: NATO NU NE APĂRĂ!

RUŞII AR PUTEA LOVI ROMÂNIA: NATO NU NE APĂRĂ!
Publicat de Valentin Vioreanu la 15 mai 2014, 21:49

În macro-analiza sa lunară, Christopher Dembik de la Saxo Bank ne dă 6 motive pentru care Fed ar putea creşte dobânda de referinţă în septembrie, în timp ce ne arată de ce Europa – mai ales cea Occidentală – nu trebuie sa culce pe-o ureche. Tiparniţa de bani a ajuns la cote alarmante!

Articolul 5 din Tratatul NATO protejează membrii NATO împotriva unei invazii terestre, dar nu protejează împotriva acţiunilor subversive, împotriva serviciilor de informaţii, împotriva imperialismului prin intermediul companii energetice, mai degrabă decât prin intermediul Armatei Roşii.

Provocarea strategică pentru România şi vecinii săi este să se protejeze nu împotriva unei acţiuni imediate a Rusiei, ci împotriva unei acţiuni subversive lente în următorii cinci ani, a afirmat joi Robert Kaplan, autor a 14 cărţi de politică externă şi călătorii.

La evenimentul de lansare a cărţii lui Kaplan 'Răzbunarea geografiei. Ce ne spune harta despre conflictele viitoare şi lupta împotriva destinului', organizat la sediul MAE, au participat, printre alţii, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, directorul SIE, Teodor Meleşcanu, şi senatorul PSD Mircea Geoană.

Rusia nu mai e slabă şi haotică. E condusă de un lider foarte inteligent şi capabil, care gândeşte în termeni de geografie şi de hărţi

'Presupun că Putin, fiind un ofiţer de informaţii, nu un funcţionar plicticos, ştie că articolul 5 din Tratatul NATO protejează membrii NATO împotriva unei invazii terestre, dar nu protejează împotriva acţiunilor subversive, împotriva serviciilor de informaţii, împotriva imperialismului prin intermediul companii energetice, mai degrabă decât prin intermediul Armatei Roşii. De aceea, cred că provocarea strategică pentru România şi vecinii săi este să se protejeze nu împotriva unei acţiuni imediate a Rusiei, ci împotriva unei acţiuni subversive lente în următorii cinci ani', a afirmat Kaplan, analist-şef pe probleme de geopolitică al Stratfor.

Potrivit lui Kaplan, Rusia nu doreşte în acest moment să refacă Pactul de la Varşovia, ci doar să creeze 'o zonă-tampon tradiţională'.

'UE este în al şaselea sau al şaptelea an (…) al unei crize economice endemice cu un nivel foarte ridicat al şomajului şi criza economică a UE a dus la pierderea influenţei sale în estul şi centrul Europei, iar Rusia nu mai e slabă şi haotică. E condusă de un lider foarte inteligent şi capabil, care gândeşte în termeni de geografie şi de hărţi. Cred că preşedintele rus vrea o zonă-tampon tradiţională în Europa Centrală şi de Est şi în Caucaz. Nu vrea să refacă Pactul de la Varşovia, acela a fost un demers foarte costisitor şi de aceea s-a şi prăbuşit Uniunea Sovietică', a afirmat Kaplan.

El a explicat că Putin urmăreşte o 'finlandizare' a Europei Centrale şi de Est, adică statele din această zonă să aibă un statut similar cu cel al Finlandei în timpul Războiului Rece.

Autorul american a mai arătat că, date fiind resursele sale şi aşezarea sa geografică, România are potenţialul de a deveni un spaţiu propice pentru dezvoltarea de afaceri şi atragerea de investiţii, cu condiţia să-şi creeze instituţii solide.

'România este, într-un fel, binecuvântată din punct de vedere geografic. Are Delta Dunării, accesul pe Dunăre către Europa Centrală, are, comparativ cu vecinii săi, rezerve enorme de energie, de resurse minerale strategice, metale, hidrocarburi (…). Provocarea pentru România este să construiască instituţii solide (…) care să facă din România un spaţiu dezirabil pentru afaceri şi pentru investiţii din partea statelor occidentale', a susţinut Kaplan.

În acest sens, el a dat exemplul statului Singapore.

'România să utilizeze exemplul statului Singapore, combinat cu resursele sale naturale şi cu accesul său la Dunăre, poate fi un pol de stabilitate şi un spaţiu pentru dezvoltat afaceri în secolul XXI', a subliniat Robert Kaplan.

În intervenţia sa, ministrul Corlăţean a apreciat activitatea publicistică a autorului american, pe care l-a caracterizat drept un foarte bun cunoscător al regiunii şi în mod special al României.

'Astăzi mi-a făcut mare plăcere atunci când Robert Kaplan mi-a menţionat proiectul unei cărţi care să vizeze exclusiv România. (…) Sunt convins că această nouă vizită în România îi va oferi prilejul unei reflecţii comparative asupra evoluţiilor din ultimii 25 de ani în spaţiul pe care îl descoperea după 1989, atunci într-un mod critic', a declarat şeful diplomaţiei române.

Robert Kaplan a fost timp de peste 25 de ani corespondent de politică externă pentru publicaţia 'The Atlantic' iar în 2011 'Foreign Policy' l-a inclus în topul său 'Primii 100 de gânditori ai lumii'. Din 2009 până în 2011, Kaplan a fost membru al Comitetului de Politici de Apărare condus de secretarul american al Apărării, Robert Gates. AGERPRES

Informații articol
Etichete:
Publicat în: Arhiva
Despre autor
Valentin Vioreanu

M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.