România, pe ultimul loc în UE în privinţa standardului de viaţă; riscul sărăciei a ajuns la 41%
Nivelul standardului de viaţă în România este unul care clasează ţara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în timp ce riscul sărăciei este cel mai ridicat din zonă, alături de Bulgaria, a declarat, vineri, într-o dezbatere de specialitate, directorul general al Institutului European din România, Gabriela Drăgan.
'Better Life Index este o cercetare care conţine 11 categorii de clasificare. La nivelul Uniunii Europene, preocupările sunt evidente pentru calitatea vieţii. Standardul de viaţă din România ne plasează pe ultima poziţie în clasamentul ţărilor UE, alături de Bulgaria, spun indicatorii statistici. De asemenea, riscul sărăciei este de 41% în România, la fel ca în Bulgaria, echivalentul cu clasarea pe ultimele poziţii în rândul statelor-membre', a menţionat Drăgan.
Potrivit oficialului, în ceea ce priveşte nivelul de trai, România este încadrată în a doua grupă valorică din patru, respectiv 'Stare bună'.
'Problema calităţii vieţii nu este nouă şi este o problemă care interesează decidenţii politici. Este oare suficient să se ia în calcul doar indicatorul PIB pe cap de locuitor? Noi spunem că nu. România se clasează în a doua grupă din patru la nivelul de trai, respectiv 'Stare bună', conform statisticii UNDP /Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, n.r./', a precizat directorul IER.
Biroul de Informare al Parlamentului European /PE/ în România, în colaborare cu Institutul European din România şi Centrul de Informare Europe Direct Bucureşti, a organizat, vineri, o dezbatere privind impactul legislaţiei europene şi, în special, al activităţii forului european.
Evenimentul a avut loc în contextul alegerilor europarlamentare, programate în România pentru 25 mai 2014 şi a campaniei instituţionale de informare a cetăţenilor cu privire la importanţa participării la vot. AGERPRES
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





