SE INTAMPLA ACUM!

Romania 4 You

Galaţi, judeţul tare ca oţelul

Autor: Răzvan Amariei | luni, 01 februarie 2016 | 1 Comentarii

Cu ArcelorMittal în corzi din cauza chinezilor care inundă piaţa cu produse siderurgice ieftine, gălăţenii îşi pun întrebarea dacă există viaţă şi dincolo de colosul de pe malul Dunării.

Atunci când vine vorba despre economia judeţului Galaţi, multă lume se gândeşte la combinatul siderurgic. Nici nu e de mirare: cifra de afaceri pe 2014 a fost de 3,6 miliarde de lei (circa 808 milioane de euro), ceea ce a reprezentat nu mai puţin de 18% din cifra de afaceri totală a companiilor din judeţ şi i-a adus locul al 16-lea la nivel naţional. În plus, cei 6.752 de salariaţi raportaţi pentru 2014 înseamnă că şase la sută din forţa de muncă a judeţului lucra pentru combinatul de pe malul Dunării, care era al 15-lea mare angajator din România.

Dincolo de aceste numere impresionante stă, din păcate, o realitate tristă: în 2014 compania deţinută de grupul ArcelorMittal a înregistrat pierderi de circa 110 milioane de euro. În total, în perioada 2009-2014, pierderile uzinei siderurgice gălăţene au atins aproape un miliard de euro. Pentru 2015, cifrele oficiale nu sunt încă disponibile. Se pare, totuşi, că, după trei trimestre consecutive de profit, fostul combinat Sidex a reintrat pe pierdere. În acelaşi timp, se pare că numărul de angajaţi a scăzut cu circa 5% în ultimul an, până la aproximativ 6.400 de persoane.
Şi nici pentru 2016 lucrurile nu arată prea bine: din cauza lipsei de comenzi, în primul trimestru al anului timpul de lucru va fi redus pentru toţi angajaţii cu două zile (şefii de departamente vor lucra cu patru zile mai puţin, iar managerii cu şase zile). „ArcelorMittal Galaţi anunţă că a luat măsuri puternice de protejare a resurselor, în această perioadă de timp, când afacerea este afectată de importurile masive de oţel din China, la preţuri foarte joase. Această situaţie afectează întreaga industrie europeană a oţelului. Pentru 2015, unitatea noastră a evitat să ia decizii cu impact social, dar pentru primul trimestru al anului 2016 este forţată să implementeze săptămâna redusă de lucru“, a explicat purtătorul de cuvânt al combinatului, Dorian Dumitrescu. Sub asaltul oţelului ieftin din China, nici compania-mamă nu o duce prea bine. Deşi are peste 220.000 de angajaţi pe plan mondial şi a avut vânzări de 80 de miliarde de dolari în 2014, grupul ArcelorMittal a ajuns la o valoare de piaţă de sub şase miliarde de dolari în prezent, faţă de vârful de peste 90 de miliarde de dolari atins în 2008.

Cât de rău va fi 2016 pentru combinatul siderurgic din Galaţi? Deocamdată, este greu de spus. Cert este că, în cazul în care acesta va avea probleme serioase, nici restul firmelor din judeţ nu o vor duce prea bine. Unele din ele sunt parteneri direcţi de afaceri ai ArcelorMittal, livrând diverse produse sau prestând diverse servicii. Iar altele vor fi afectate indirect, căci o scădere a veniturilor pentru câteva mii de gălăţeni se va simţi imediat şi în alte sectoare ale economiei locale.

Minus şi plus

Problema este că şi alte companii importante, cum ar fi Mairon Galaţi SA (locul al treilea în judeţ după cifra de afaceri, cu peste 1,1 miliarde de lei în 2014) şi Mairon Tubes SRL (locul al 15-lea, cu aproape 130 de milioane de lei), sunt specializate tot în producţia metalurgică. Asta în timp ce firma de pe poziţia a zecea în judeţ în 2014, Baurom Construct SRL, comercializează produse din oţel. Cu alte cuvinte, sunt şanse mari să fie afectate şi ele de criza de supraproducţie de pe piaţa internaţională a oţelului.

Alte trei companii locale importante, Vega 93 SRL, Tancrad SRL şi Arcada Company SA (locurile şase, opt şi treisprezece în topul cifrelor de afaceri pe 2014, cu venituri cumulate de peste 700 de milioane de lei), sunt active în domeniul construcţiilor de infrastructură. Dincolo de zvonurile care au tot circulat în ultimii ani (legate de contracte atribuite ilegal, conexiuni cu oameni politici sau lucrări de slabă calitate), problema lor cea mai mare este că, în fiecare an începând din 2012, sumele alocate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru proiecte de infrastructură au fost în permanentă scădere, nivelul cel mai mic fiind înregistrat anul trecut, motiv pentru care în noiembrie 2014 Vega 93 a intrat în insolvenţă. Creditorii susţin că acţionarii s-au folosit de legislaţie pentru a scăpa de unele datorii. Pentru alte companii gălăţene de top, cum ar fi distribuitorul de materiale de construcţii Arabesque (locul al doilea în judeţ în 2014), producătorul de ulei Prutul SA, Şantierul Naval Damen sau fabrica de sisteme electrice Alewijnse Marine, viitorul pare ceva mai roz. Totuşi, chiar dacă au avut o cifră de afaceri cumulată de aproape trei miliarde de lei în 2014, ele nu vor reuşi, cu siguranţă, să contracareze potenţialele efecte negative asupra economiei locale ale unei crize în domeniul siderurgic.

Statistici încurajatoare

Până vom vedea cum au stat cu adevărat lucrurile în economia Galaţiului în 2015 şi care sunt primele rezultate pentru acest an, calculele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) indică faptul că judeţul a înregistrat în 2015 un produs intern brut pe cap de locuitor de 5.834 de euro, aflându-se pe locul al 23-lea la nivel naţional (cu alte cuvinte, în primele judeţe din a doua jumătate a clasamentului). Proiecţiile CNP spun că PIB-ul per capita va continua să se majoreze şi în anii care vin, atingând 6.227 de euro în 2016, 6.654 de euro în 2017 şi 7.123 de euro în 2018. Conform aceleiaşi surse, salariul mediu net pe judeţ pentru întregul an 2015 ar trebui să fi fost de 1.598 de lei. Leafa medie ar urma să crească la 1.694 de lei anul viitor, 1.778 de lei în 2017 şi 1.863 de lei în 2018 (în total, o majorare de peste 16% în următorii trei ani). Asta în timp ce rata medie a şomajului ar urma să se reducă treptat, de la 9% în 2015 până la 7,9% în 2018. Ca efect direct, numărul mediu de salariaţi ar trebui să crească în acelaşi interval de la 105.300 la 111.300 (respectiv cu aproape şase procente).

Cele mai recente statistici disponibile în prezent confirmă, într-adevăr, o bună parte din evoluţia prognozată de CNP. Astfel, în primele nouă luni ale anului trecut producţia industrială a crescut în judeţul Galaţi cu 20,7% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014. În perioada ianuarie-iulie 2015, valoarea exporturilor judeţene a fost de 541 de milioane de euro (faţă de 409 milioane de euro în acelaşi interval al anului precedent). Creşterea, de peste 32%, este mult peste creşterea medie a valorii exporturilor la nivel naţional, care a fost în primele şapte luni ale anului trecut de 5,4%, conform Institutului Naţional de Statistică (INS).

Alte veşti bune

Mai trebuie spus că, în luna septembrie 2015, salariul mediu net pe judeţ ajunsese la 1.662 de lei, faţă de 1.560 de lei în urmă cu 12 luni (respectiv o creştere de aproape 7% într-un an). În acelaşi interval, efectivul salariaţilor se majorase şi el, de la 110.200 la 111.800. Având în vedere şi datele privind forţa de muncă ocupată în lunile precedente, se pare că numărul mediu de angajaţi prognozat pentru 2017 ar putea să fi fost atins la finele anului trecut. În strânsă legătură cu această evoluţie, dacă la sfârşitul lui octombrie 2014 în Galaţi erau înregistraţi 18.430 de şomeri (indemnizaţi şi neindemnizaţi), ceea ce plasa judeţul pe locul al cincilea la nivel naţional din acest punct de vedere, cu o rată a şomajului de 9%, un an mai târziu numărul lor scăzuse uşor la 17.970 (respectiv o rată de 8,87% şi locul al şaselea pe ţară).

Statisticile INS ne mai indică şi că numărul de turişti a ajuns în primele nouă luni ale anului trecut la 53.300, faţă de 47.900 în perioada ianuarie-septembrie 2014 (creşterea fiind de peste 11%). Nu la fel de bine au decurs, se pare, lucrurile în sectorul imobiliar: în perioada iulie 2014-iunie 2015 au fost terminate în judeţ 687 de locuinţe, faţă de cele 722 finalizate între iulie 2013 şi iunie 2014. Scăderea este de circa cinci procente, adică nu suficient de mare încât să nu poată fi pur şi simplu conjuncturală.

Cu ochii peste graniţă

Indiferent că firmele din siderurgie o duc bine sau nu, este clar că în economia gălăţeană mai este loc de creştere. Asta mai ales având în vedere că reşedinţa de judeţ este unul dintre cele mai mari oraşe din România, cu o tradiţie industrială de peste 150 de ani şi cu o poziţie geografică cel puţin interesantă (deschidere la Dunărea maritimă şi foarte aproape de graniţele cu Moldova şi Ucraina). Evident că localnicii se uită cu jind spre investitorii străini. Asta deşi Galaţiul a fost unul din judeţele favorizate din acest punct de vedere, cu investiţii străine nete de 596 de milioane de euro în perioada 1991-2014 (ocupând locul al 13-lea pe ţară la acest capitol).
Pentru moment, banii cei mai mulţi vin tot în sectorul metalurgic – pentru 2015, ArcelorMittal se angajase la investiţii de circa 40 de milioane de euro în unitatea de pe malul Dunării. O sumă impresionantă (42 de milioane de euro) ar fi urmat să aloce şi OMV Petrom, în perioada 2012-2016, dezvoltării unor zăcăminte de petrol în zona comunei Independenţa. Circulă informaţii că preţul tot mai mic al ţiţeiului ar fi dus la amânarea finalizării acestui proiect. Tot în sfera energiei se aşteaptă un investitor cu putere financiară care să aloce 20 de milioane de euro pentru construcţia unui terminal de gaz lichefiat în portul Galaţi. Deocamdată, căutarea continuă. Cât despre Parcul Industrial Galaţi, presa a relatat că, deşi există de zece ani, nu a reuşit să atragă nici un chiriaş din cauza unor neclarităţi privind dreptul de proprietate asupra terenurilor. Aşa că investitorul care să schimbe radical viaţa economică a judeţului se lasă încă aşteptat.

3,9 miliarde de lei totalizează pierderile raportate de cea mai importantă companie din Galaţi, ArcelorMittal, pentru

perioada 2009-2014. Se pare că nici 2015 nu a fost un an prea bune pentru combinatul siderurgic, iar 2016 nu arată nici el prea bine.

1.662 de lei era salariul mediu net în judeţul Galaţi în septembrie 2015, cu nouă procente mai mic decât media naţională. În acelaşi timp, leafa medie pe judeţ crescuse cu aproape şapte procente faţă de aceeaşi lună a anului precedent.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Romania 4 You

04 aprilie 2016

Olt și Vâlcea, două județe neprofitabile

Romania 4 You

01 februarie 2016

Galaţi, judeţul tare ca oţelul

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii