Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Energie

Independența energetică a României, tot mai îndepărtată. Nu vom scăpa de ruși

Autor: | | 0 Comentarii

Chiar dacă România a reușit în 2015 să-și reducă semnificativ importurile de gaze rusești, în iarna 2016-2017 am fost nevoiți să importăm masiv. În viitorul nu tocmai îndepărtat, odată cu exploatarea rezervelor din Marea Neagră și a gazelor de la Caragele, cel mai mare zăcământ descoperit de Romgaz în ultimii 30 ani, sunt mari șanse să nu mai apelăm la ruși. Totuși, Rusia ar putea fi un furnizor important pentru funcționarea centralei de la Cernavodă, iar autoritățile române par dispuse să deschidă o astfel de relație cu cei de la Moscova.

Federaţia Rusă se află în topul ţărilor partenere cu care România înregistrează deficit în balanţa comercială. În anul 2015, deficitul balanţei comerciale a României cu Rusia era de aproape un miliard de euro, mai exact 997 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul precedent. Conform datelor Departamentului de comerţ exterior, în perioada ianuarie-noimebrie 2016, (rezultatele pe tot anul încă nu sunt publice), deficitul balanţei comerciale cu Federaţia Rusă s-a cifrat la 818,6 milioane de euro.

România a realizat în primele 11 luni ale anului trecut exporturi de 909 milioane de euro în Rusia, valoare care poziţionează Federaţia Rusă pe locul 15 al statelor în care România realizează cele mai mare exporturi. În ceea ce priveşte importurile, în perioada ianuarie-noiembrie 2016, acestea s-au ridicat la 1,73 miliarde de euro.

În perioada menţionată, importurile de gaze s-au ridicat la 231 milioane de euro, cu 134 mil. euro mai mult decât în ianuarie-noiembrie 2015. În primul trimestru al acestui an, importurile de gaze au continuat să fie la un nivel major, astfel că România rămâne dependentă de Rusia în acoperirea consumului de gaze.

Această dependenţă ar putea fi redusă în următorii 3-4 ani, când vor intra în exploatare resursele din Marea Neagră şi gazele descoperite la Caragele. Zilele trecute, ministrul Energiei, Toma Petcu, declara că zăcământul de gaze de pe platforma Caragele este evaluat la un preţ minim de aproape patru miliarde de dolari, fiind o descoperire care dă posibilitatea Românei să devină ”un jucător important pe piaţa gazelor din regiune şi nu numai”.

"Romgaz ne-a prezentat cea mai mare descoperire pe care o companie românească, Romgaz, a făcut-o pe rezerve de gaze din România. E o rezervă care înmagazinează, pe primele estimări, 30 de miliarde de metri cubi şi posibilitatea de exploatare este de 27 de miliarde de metri cubi. Pe consumul mediu anual ne-ar ajunge probabil trei ani, dacă am exploata doar de aici. Este un depozit evaluat la un preţ minim de aproape patru miliarde de dolari”, a spus ministrul Petcu.

Ruşii vor să ne vândă uraniu pentru Cernavodă

 

Dacă în sectorul de gaze natural lucrurile par a fi în avantajul României, nu acelaşi lucru îl putem spune despre sectorul energiei electrice. Ruşii fac presiuni de mai mulţi ani că ar dori să ne livreze pulbere de Uraniu pentru funcţionarea centralei de la Cernavodă. Lucrurile s-au precipitat în ultimii doi ani, după ce Nuclearelectrica a reziliat contractul cu Compania Naţională a Uraniului şi a achiziţionat pulbere de uraniu de la o firmă canadiană.

Doar anul trecut, conform raportului anual al Nuclearelectrica (SNN), firmă la care statul este acţionar majoritar şi care este listată la bursă, SNN a încheiat trei contracte cu compania canadiană Cameco Inc. fiecare pentru o cantitate de 120.000 de kg de Uraniu sub formă de pulbere sinterizabilă. Contractele au fost atribuite canadienilor pentru preţul oferit, care conform SNN, a fost mai mic decât cel cu care s-a prezentat Compania Naţională a Uraniului, companie românească. În raportul annual al SNN, se precizează că atribuirea s-a realizat prin punerea în competiţie a celor 2 furnizori calificaţi ai SNN.

"În anul 2017, Nuclearelectrica nu a încheiat niciun contract de aprovizionare de materie primă sub forma de pulbere sinterizabila de dioxid de uraniu (UO2), necesară alături de alte materii prime în cadrul procesului de fabricare a fasciculelor de combustibil nuclear la sucursala FCN Piteşti. Conform prevederilor legale, Nuclearelectrica poate achizitiona aceasta materie prima doar de la furnizori calificaţi, respectiv, în prezent, Compania Naţională a Uraniului şi Cameco Inc.", a declarat directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, pentru Capital.

Extinderea numărului de furnizori presupune organizarea unei proceduri de calificare a furnizorilor, iar procesul este unul complex, "companiile participante având obligaţia să facă dovada îndeplinirii unui set complex de criterii calitative tehnice, operaţionale şi de managementul calităţii, pentru a fi calificate. Produsul furnizat de aceste companii trebuie să corespundă 100% specificaţiilor tehnice şi calitative ale Nuclearelectrica."

SNN a organizat în anul 2016 două proceduri de calificare de furnizori de materie primă, dar acestea “nu au dus la calificari suplimentare întrucât produsul nu a corespuns specificaţiilor tehnice ale FCN Piteşti”. Prin urmare,  Nuclearelectrica nu avea cum să primească oferte de furnizare de uraniu din partea altor firme în afara Cameco Inc şi CNU.

 

Aprobarea de către SNN doar a ofertelor celor două companii a atras nemulţumirea ruşilor, care au făcut numeroase plângeri Ministerului Afacerilor Externe. Conform unor surse guvernamentele, compania rusească Rosatom s-a arătat discrimantă de SNN pentru că nu a dat curs niciunei solicitări făcute companiei româneşti. Mai mult, sursele ne-au precizat că există şi câteva plângeri care au ajuns la Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul Ambasadei Rusiei la Bucureşti, referitoare la tratamentul discriminator al SNN.

“Rosatom, prin filiala sa TVEL, este una dintre firmele participante la procedurile de calificare organizate de SNN, procedurile fiind realizate cu respectarea legislaţiei în vigoare, aşadar acordand acces nediscriminatoriu oricărui posibil furnizor. Organizarea unor astfel de proceduri implică respectarea cu stricteţe a cerinţelor stipulate în documente, cerinţe care sunt cunoscute tuturor posibililor participanţi şi nu pot fi modificate în cursul derulării procedurii, în cazul în care unul dintre participanţi nu le respectă, indiferent de motive. TVEL  a depus, la prima procedură de calificare, documentaţia mai târziu decât data specificată în documentaţie, prin urmare compania a fost descalificată, iar la cea de-a doua procedură, a fost depusa documentaţia în timp util, dar produsul ofertat şi supus analizei nu a corespuns sub nicio formă specificaţiilor tehnice. De fapt, SNN a solicitat un tip de produs, iar ei au propus cu totul altul”, a explicat Daniela Lulache. 

Autorităţi române invitate la Moscova

Reprezentanţii companiei ruseşti au trimis în acest an invitaţii către autorităţile române de a participa la Atomexpo, cea mai mare expoziţie din domeniul nuclear desfăşurată în Rusia. Ediţia din acest an va avea loc în luna iunie, Rosatom invitându-i deja pe Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, şi pe Rodin Traicu, preşedintele CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare). Cu toate acestea, reprezentanţii Nuclearelectrica au hotărât să nu participe la expoziţie.

 

Decizia SNN de a nu mai achiziţiona pulbere de uraniu de la compania românească CNU a fost larg dezbătută în ultimul an în massmedia. Chiar ministrul Toma Petcu, declara, recent, într-un interviu acordat DCNews, că “rezilierea contractului SNN-ului cu cei de la CNU produce un scurtcircuit în circuitul de producere a energiei nucleară”.

”Problema la Nuclearelectrica a fost în felul următor: a fost un control făcut de Curtea de Conturi la cei de la CNU, au stabilit că costul de producţie al otoxidului, combustibilul nuclear care se foloseşte la Cernavodă, este mult mai mare decât preţul la care-l vând ei şi a trebuit să ceară o majorare de tarif către cei de la SNN, care nu au fost de acord, s-a reziliat contractul şi s-a trecut la o procedură de achiziţie prin licitaţie, a participat o firmă străină şi a reuşit ca toate cele trei contracte care au fost scoase la achiziţie să le achiziţioneze această companie străină, iar Compania Naţională a Uraniului- care extrage minereul din zona Suceava, îl prelucreză la Feldioara şi care-l vindeau ca şi otoxid- nu a reuşit să mai reintre”.  

Deşi situaţia este complicată, SNN anunţă că îi ia în calcul pentru următoarea perioadă pe ambii furnizori certificaţi.  

"Până la identificarea unor măsuri concrete cu efect pe termen mediu şi lung pentru rederesarea CNU, şi având în vedere necesitatea asigurării materiei prime pentru SNN în vederea operării normale,  Consiliul de Administraţie al SNN a aprobat în data de 03 mai 2017 iniţierea derulării în regim de urgenţă a unei noi proceduri competitive între cei doi furnizori calificaţi ai SNN: CNU şi Cameco, procedură care are în vedere, de asemenea, un contract pe o durată scurtă, de 6 luni, şi aceeaşi cantitate de 120 tone de UO2. Procedura urmează să se deruleze în perioada imediat următoare", a anunţat Daniela Lulache.

Verificări realizate de Corpul de control al premierului

Toma Petcu a mai menţionat, la dcnews.ro, că a solicitat premierului Grindeanu să trimită Corpul de Control să facă verificări încrucişate atât la Nuclearelectrica cât şi la CNU, “să vedem modalitatea în care s-a reziliat acest contract şi cum au fost achiziţionate celelalte trei contracte”. 

 

“S-a schimbat Consiliul de Administraţie de la Nuclearelectrica, de asemenea, la CNU, avem ordinul de ministru să schimbăm şi acolo CA urmând ca după ce se închide raportul Corpului de Control al prim-ministrului, să luăm o decizie privind conducerea celor două companii, pentru că mie mi se pare că e, nu ştiu dacă un atentat la siguranţa naţională, dar poate să fie un subiect destul de delicat pentru producerea de energie nucleară în România”, a mai spus Toma Petcu.

Potrivit lui, este foarte important ca România să nu fie dependentă în acest lanţ al producerii energiei nucleare de altcineva, “la început, ok, companiile străine vin cu preţuri atractive, dar când s-au asigurat că nu mai ai altă sursă, încep negocierile puternice”, a mai explicat ministrul la dcnews.ro. 

Cele trei contracte încheiate anul trecut cu canadienii pentru pulberea de uraniu au o valoare totală de 220 de milioane de lei. Primul contract încheiat în ianuarie a avut valoarea de 62,04 milioane de lei, iar cel de-al doilea, încheiat în iulie, de 51,38 mil. lei. Înainte cu o zi de Ajunul Crăciunului, Nuclearelectrica a încheiat şi cel de-al treilea contract cu canadienii, pentru aceeaşi cantitate de uraniu natural sub formă de pulbere, valoarea fiind de 44,829 milioane de lei.

Unităţile 1 si 2 utilizează anual aproximativ 11.000 de fascicule de combustibil nuclear, conţinând fiecare în jur de 19 kg de uraniu. Pentru a produce necesarul de fascicule de combustibil, FCN Piteşti funcţionează la capacitate maxima. În anul 2016, sucursala FCN Pitesti a fabricat 11.002 fascicule şi a livrat la CNE Cernavoda 10.800 fascicule de combustibil nuclear, conform planului de fabricaţie şi livrare, se mai arată în raportul SNN.

 

Din câte se poate observa mai sus, preţurile uraniului livrat de canadieni au scăzut în permanenţă, însă faptul că Nuclearelectrica achiziţionează doar de la ei pune în pericol CNU, care s-ar putea închide. Dacă se va ajunge la această situaţie, atunci canadienii, neavând concurenţă, pot solicita preţuri mult mai mari.

Acesta lucru l-au precizat şi reprezentanţii Ministerului Energiei, care la finele anului trecut, au arătat, într-un comunicat, că „există indicii potrivit cărora condiţiile de piaţă pentru furnizarea combustibilului nuclear necesar SNN sunt potenţial grevate de preţuri conjuncturale şi că nu sunt create premisele pentru asigurarea unei surse constante, la un preţpredictibil pe termen lung pentru acest produs”. De asemenea, Ministerul Energiei şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că existenţa unor potenţiale practici concurenţiale neloiale ar putea conduce în timp, pe de-o parte, la riscul de incapacitate de funcţionare a producătorului român de profil, Compania Naţională a Uraniului (CNU), şi, pe de altă parte, la riscul vizând siguranţa pe termen lung în furnizarea combustibilului nuclear pentru CNE Cernavodă. „Acest fapt ar ameninţa funcţionarea ciclului nuclear integrat al ţării noastre, un avantaj cert al României în spaţiul European. În acelaşi timp, ar putea fi afectată şi competitivitatea pieţei naţionale de electricitate, pe termen lung, în contextul impactului asupra CNE Cernavodă”, precizează Ministerul Energiei.

În urmă cu un an şi fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, critica dur decizia conducerii Nuclearelectrica de a achiziţiona combustibil nuclear din Canada pentru centrala de la Cernavodă. “Nu am dubii că preţul canadienilor este mai bun. Problema este că preţul va fi mai bun doar până când România nu va mai produce combustibil nuclear. Pe urmă, va veni dependenţa de canadieni sau, de ce nu, de ruşi”, atrăgea atenţia, anul trecut, Traian Băsescu.

Relaţia României cu Rusiei, viziunea ministrului Energiei

În cadrul unui interviu acordat Agerpres, la jumătatea lunii martie, întrebat fiind care va fi politica de colaborare cu Rusia în sectorul energetic, Toma Petcu a precizat că România este una dintre ţările europene cu cea mai redusă dependenţă de importul de gaze din Federaţia Rusă. “Anul trecut am asigurat consumul în proporţie de 90% din producţia internă. Cifrele la importul de gaze cresc timp de câteva luni, în sezonul de iarnă, pe fondul consumurilor mai mari. Anul acesta colaborarea cu Federaţia Rusă a fost una foarte bună: am primit cantităţile solicitate la preţurile convenite.

Pe de altă parte, este foarte adevărat că în situaţia unui singur furnizor de gaze, indiferent din ce ţară provine, nu poţi avea siguranţă totală în aprovizionarea cu energie. De aceea, există o mare aplecare şi preocupare naturală a mai multor state europene, inclusiv a României, în a reduce dependenţa de un singur furnizor, mai ales că ne apropiem de momentul 2019, când expiră contractul dintre Gazprom şi Naftogaz prin care gazele ruseşti ajung în Europa”.

Toma Petcu a mai precizat că Federaţia Rusă va fi un partener important pentru Europa: “Dincolo de progresele europene obţinute şi proiectele energetice planificate pentru a reduce dependenţa de un singur furnizor, fără îndoială Federaţia Rusă va rămâne un partener energetic important al Europei, după cum şi Europa va rămâne pentru Rusia o piaţă importantă pentru exporturile de gaze”.

 

Cine sunt şi ce fac ruşii de la Rosatom

Rosatom este cea mai mare companie de producere a energiei electrice din Rusia, doar anul trecut producând peste 18% din producţia totală de energie electrică a Federaţiei Ruse. Compania administrează toate centralele nuclerare de pe teritoriul Federaţiei Ruse şi are în construcţie, în diverse forme contractuale, peste 34 de centrale nucleare în 12 ţări.

Anual, ruşii de la Rosatom produc aproximativ 3.000 de tone de uraniu pe piaţa internă şi aproximativ 5.000 de tone în alte ţări. “Materiile prime ale depozitelor ruseşti şi străine (în special în Kazahstan) vor fi suficiente pentru a furniza atât proiectele interne, cât şi cele internaţionale ale lui Rosatom pentru următorii o sută de ani” se precizează ăe site-ul companiei. Mai mult, conform sursei citat, Rosatom, cu o cotă de piaţă de 1/3 pe piaţa mondială, preia conducerea serviciilor globale de îmbogăţire a uraniului şi acoperă 17,7% din piaţa mondială a combustibilului nuclear. Potrivit site-ului propriu, Rosatom reuneşte 300 de întreprinderi şi organizaţii, inclusiv singura flotă nucleară de gheaţă din lume, fiind însărcinată cu punerea în aplicare a politicii uniforme a statului privind utilizarea energiei atomice, precum şi cu îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale Federaţiei Ruse privind utilizarea paşnică a energiei atomice.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro