"Pentru a fi performantă, agricultura românească, alături de sectoarele conexe, are nevoie de investiţii, de cercetare, de maşini şi utilaje de ultimă generaţie, de tehnici şi tehnologii moderne, de seminţe şi material săditor de calitate. Toate acestea şi multe altele sunt aduse în atenţia pieţei în cadrul celei de-a XXII-a ediţii Indagra, locul unde se reunesc cele mai reprezentative firme din ţară şi din străinătate", potrivit organizatorilor. 

Tematica Indagra din acest an cuprinde: Agricultura (utilaje agricole, irigaţii şi echipamente, transporturi din domeniul agricol, îngrăşăminte pentru agricultură, sere şi solarii, material săditor, seminţe); zootehnie (creşterea animalelor, creşterea păsărilor, abatorizare, utilaje şi echipamente zootehnice, nutreţuri combinate, produse de uz veterinar, dezinsecţie, deratizare); Viticultura; Echipamente de proteţie şi lucru; Laboratoare şi aparatură; Finanţări, consultanţă şi proiecte; Organisme de certificare; Bursa de joburi în domeniu. 

Târgul de agricultură este deschis la Romexpo, în perioada 25 – 28 octombrie 2017, între orele 10:00-18:.00, iar în ultima zi, 29 octombrie 2017, între 10:00-16:00. Biletul de intrare pentru adulţi şi studenţi este de 20 de lei/zi. 

Organizatorii precizează că ediţia precedentă a Indagra a stabilit noi recorduri: 515 de companii expozante din 22 de ţări, o suprafaţă expoziţională de 32.428 metri pătraţi, 64.800 vizitatori, Pavilion National al Franţei, participări de grup din Italia, Olanda, Grecia şi Turcia şi un gradul de internaţionalizare de 32%. 

Potrivit unui studiu PwC România publicat în primăvara acestui an, România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, având a 6-a cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producţiei agricole. Problemele care generează aceste discrepanţe în agricultura din România sunt legate de fragmentarea masivă a suprafeţelor agricole, lipsa tehnologizării, a irigaţiilor şi a centrelor de stocare a producţiilor agricole, dar şi pregătirea oamenilor care lucrează în agricultură. 

România avea o suprafaţă agricolă utilizată de 13,9 milioane de hectare, la nivelul anului 2013, după cea a Franţei (29 milioane ha), Spaniei (23,6 milioane ha), Marii Britanii (17,3 milioane ha), Germaniei (16,7 milioane ha) şi Poloniei (14,4 milioane ha), dar mai mare decât cea de care dispuneau Italia (13,1 milioane ha), Ungaria (5,3 milioane ha) sau Bulgaria (5,1 milioane ha). 

Raportul arată că aproximativ 60% din suprafaţa agricolă utilizată a României (8,2 milioane hectare) o reprezintă terenul arabil, iar din această suprafaţă circa două treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. În aceste condiţii, România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din lume (locul 9 în lume la exportul de grâu şi locul 6 la exportul de porumb). 

Deşi cea mai mare parte a suprafeţei cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puţin de 25% din valoarea producţiei agricole totale, de 14,2 miliarde de euro la nivelul anului 2015, precizează realizatorii studiului PwC. 

În context, raportul arată că ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut al României a scăzut constant în ultimii 20 de ani, de la 22,6% în 1993 la sub 5% din PIB în 2015, iar această scădere a venit pe fondul transformării structurale a economiei româneşti, de la o economie preponderent industrial-agrară, la una bazată în principal pe servicii. 

"Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de 600 de euro/ha la nivelul anului 2013, în timp ce în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 de euro/ha", subliniază raportul. 

De asemenea, aproximativ 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este nesalariată, lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania – 50%, Franţa – 63,1%, Germania – 55,8%). 

Nu în ultimul rând, randamentele României sunt în urma mediei europene cu 37,1% la producţie de grâu şi 49,3% la producţia de porumb, iar România este depăşită de multe ţări din Europa Centrală şi de Est la acest capitol. Randamentele slabe în producţia de cereale limitează volumul, valoarea şi contribuţia la PIB a producţiei anuale de cereale. 

România este mult în urma altor ţări europene şi din punctul de vedere al sistemului de irigaţii, în condiţiile în care secetele afectează frecvent peste 50% din terenul agricol, dar numai 12% din terenul agricol dispune de irigaţii viabile. 

"Evaziunea fiscală ridicată din sectorul agricol este un alt factor care limitează dezvoltarea agriculturii, sectorul agricol deţinând, de altfel, a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscală totală din România, 9% sau aproximativ 1,7 miliarde euro, potrivit datelor Consiliului fiscal", mai arată raportul PwC. 

Anul acesta, România obţinut câteva recorduri în agricultură, în condiţiile în care autorităţile au anunţat o producţie-record de floarea-soarelui, respectiv 3,167 milioane de tone, o recoltă de peste 10,1 milioane de tone la grâu, una de rapiţă de 1,7 milioane de tone, în timp ce producţia la orz şi orzoiacă a totalizat 2,017 milioane de tone. (Sursa: Agerpres)