Cabinetul Tudose va trebui (cel puțin așa ni se promite) să continue drumul desenat de guvernul anterior și să ducă la îndeplinire promisiunile din campania electorală. Una dintre cele mai importante, atât din punct de vedere al impactului social, cât și din perspectivă bugetară, este cea privind creșterea lefurilor în sectorul public. Noua lege a salarizării ar trebui să intre în vigoare de la 1 iulie, spunea recent ministrul demisionar al Muncii, Olguța Vasilescu, aducând cu sine importante majorări de venituri pentru angajații statului.

Dar noul act normativ, promulgat miercuri de președintele Iohannis, nu este singurul care a pus pe umerii Executivului sarcina de a scoate tot mai mulți bani din vistierie pentru plata bugetarilor. ”Noi am început deja prin diverse ordonanțe de urgență să mărim salariile bugetarilor chiar de la începutul acestui an și mă refer aici la sănătate, la educație, la administrație, la cultură, la apărare. Astfel, militarii și personalul contractual din MApN vor beneficia de o creștere cu 15% de la 1 iulie”, a mai arătat Olguța Vasilescu.

Tot de la 1 iulie punctul de pensie ar trebui să urce la 1.000 de lei, față de 917,50 lei cât este în prezent. Este vorba de o majorare de 9%, care va fi suportată de bugetul general, având în vedere că cel de pensii a înregistrat pe primele cinci luni ale anului un deficit de 5,7 miliarde de lei (respectiv 0,7% din PIB).

 

Cu bugetul pe sârmă

 

De altfel, una dintre cele mai mari provocări pentru noul cabinet va fi să se mențină în ținta de deficit bugetar de 2,96% din PIB ducând în același timp la îndeplinire promisiunile din programul electoral al social-democraților. În primele cinci luni ale anului, veniturile totale ale bugetului general consolidat au fost de 12,1% din PIB (în creștere ușoară față de nivelul de 12% înregistrat în aceeași perioadă a lui 2016). Se remarcă, totuși, o scădere a veniturilor fiscale (7,1% din PIB față de 7,6% anul trecut), scădere acoperită printr-o mai bună absorbție a fondurilor europene. Celor care se vor grăbi să laude guvernul Grindeanu pentru această evoluție pozitivă trebuie să li se reamintească faptul că până la încasarea banilor europeni un proiect trebuie să treacă printr-o mulțime de faze (studii de fezabilitate, licitații, contestații, avize, autorizații, exproprieri și implementarea propriu-zisă), astfel încât absorbția de azi s-a pregătit în urmă cu unul, doi sau chiar mai mulți ani.

 

Nici cheltuielile bugetare nu arată prea încurajator: ele au ajuns la 12,3% din PIB în perioada ianuarie-mai (față de 12,1% din PIB în același interval al anului precedent). Au crescut semnificativ cheltuielile de personal (cu un miliard de euro) și cele cu asistența socială (cu 750 de milioane de euro). În același timp, s-au redus cheltuielile cu bunurile și serviciile (cu 0,1% din PIB) și cele cu investițiile în infrastructura de transport, de utilități, administrativă, sanitară ori educațională (cu 0,2% din PIB). Cu alte cuvinte, statul cheltuiește semnificativ mai puțin față de anul trecut, ceea ce, după cum înțelege oricine, nu poate avea decât un impact negativ în economie. Mii de firme și sute de mii de angajați depind într-o mai mare sau mai mică măsură de serviciile și produsele livrate instituțiilor publice, fie că este vorba de lucrări de construcții, de energie, de computere, de combustibil sau de hârtie.

Efectul acestei evoluții este unul ușor de prevăzut: bugetul a încheiat luna mai cu un deficit de 2,2 miliarde de lei (0,27% din PIB), semnificativ mai mare decât deficitul de 0,8 miliarde de lei (0,1% din PIB) calculat în urmă cu un an.

 

FSDI, o miză de 10 miliarde

 

O altă sarcină importantă asumată de noul cabinet va fi crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Potrivit programului de guvernare, această nouă instituție ”va administra și valorifica în mod eficient participațiile minoritare ale statului”. Deținut în totalitate de Ministerul Economiei, el ar urma ”să dezvolte și să finanțeze proiecte de investiții rentabile și sustenabile cu o valoare de peste zece miliarde de euro”. Printre ele, construcția unui spital republican și a opt spitale regionale, construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, dar și capitalizarea pentru dezvoltare și extindere a unor companii de stat precum Tarom, CFR, CEC, Șantierul Naval Constanța. Conform programului PSD, FSDI „va contribui la statutul de piață emergentă prin stimularea lichidităților pe Bursa de Valori București și prin ridicarea nivelului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile”.

 

Deși avea ca termen primul semestru al lui 2017, Ministerul Economiei, pe atunci condus de Mihai Tudose, lăsa să se înțeleagă la finele lunii mai că va mai trece ceva vreme până la înființarea efectivă a FSDI. Unele zvonuri indicau la acea vreme existența unor neînțelegeri în ceea ce privește controlul asupra FSDI. Se va schimba ceva în abordarea de acum câteva săptămâni? Vom trăi și vom vedea.

 

Măsuri pe țeavă

 

Conform informațiilor existente până la această oră, cabinetul Tudose va prelua în cvasi-totalitate programul guvernului Grindeanu. Cele mai importante modificări vizează anul care vine, când unele măsuri vor fi amânate (cum ar fi scăderea TVA la 18%), fiind înlocuite cu unele noi: taxa de solidaritate, impozitul pe cifra de afaceri în locul celui pe profit, creșterea salariului minim brut până la 2.000 de lei etc. Până atunci, miniștrii va trebui să apese pe pedala de accelerație în cazul unor promisiuni întârziate sau neîndeplinite. Este vorba, printre altele, de măsuri cu impact bugetar, cum ar fi acordarea de tichete de vacanță egale cu salariul minim brut pentru toți bugetarii, extinderea neimpozitării veniturilor și pentru IT-iștii cu studii medii, extinderea neimpozitării venitului pentru medici și cercetători, lansarea unui program de credite fără dobândă pentru tineri sau de emiterea de titluri de stat pe termen mediu și lung pentru populație.

De asemenea, trebuie realizate în acest an redactarea unui plan de raționalizare a cheltuielilor publice, înființarea Consiliului de Programare Economică, redactarea Codului Economic al României, implementarea directivei CE pentru impozitarea profiturilor multinaționalelor în țara în care sunt realizate, introducerea de contracte de performanță pentru conducerea ANAF, crearea în cadrul ANAF a unei direcții speciale pentru verificarea firmelor cu pierderi continue sau majorarea drastică a amenzilor pentru munca la negru și evaziune. Totodată, Eximbank ar urma să se transforme într-o bancă de dezvoltare și investiții, iar CEC se va extinde către finanțări pentru IMM-uri, agricultură, IT și turism.

Nu în ultimul rând, noua echipă de la Palatul Victoria va trebui să răspundă unor provocări fără precedent la nivel de comunicare publică. Destui dintre foștii miniștrii din cabinetul Grindeanu și-au păstrat posturile în ciuda faptului că au fost acuzați de incompetență și lipsă de performanțe chiar de PSD. Însuși noul premier, fost ministru la rândul lui în guvernul precedent, a fost ”demolat” de evaluarea respectivă. Este evident că, pentru o bună parte a românilor, aceștia și-au pierdut orice urmă de credibilitate. Rămâne de văzut în ce măsură acest lucru va afecta modul în care sunt receptate și acceptate măsurile guvernamentale.