Grecia, forţată să majoreze finanţarea de urgenţă acordată băncilor, din cauza retragerilor masive din depozite
Banca Centrală a Greciei (BoG) a fost forţată să majoreze, pentru prima dată din iulie 2015, plafonul finanţării de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni, din cauza retragerilor masive din depozitele bancare, transmit Bloomberg şi site-ul ekathimerini.com.
Finanţarea de urgenţă a fost majorată cu 400 de milioane de euro, la 46,6 miliarde de euro (50 de miliarde de dolari), ceea ce ce reflectă evoluţiile privind nivelul lichidităţilor băncilor din Grecia, ţinând cont de retragerile din depozite efectuate de sectorul privat, se arată în comunicatul BoG.
Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a acceptat solicitarea BoG de majorare a plafonului finanţării de urgenţă pentru creditorii eleni, deşi în ultimele luni instituţia de la Frankfurt a redus sumele destinate sistemului bancar elen, pe fondul stabilizării situaţiei din Grecia.
În acest an, ieşirile din depozitele băncilor elene au totalizat aproximativ 3,6 miliarde de euro, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Din 2015, instituţiile financiare din Grecia se bazează pe finanţarea de urgenţă deoarece retragerile de depozite din băncile greceşti au crescut semnificativ, pe fondul impasului înregistrat în negocierile dintre autorităţile de la Atena şi creditorii internaţionali.
Negocierile dintre Guvernul de la Atena şi creditorii săi internaţionali privind revizuirea programului de asistenţă sunt în impas, din cauza divergenţelor privind reformele în sectorul pensiilor, taxelor şi legislaţiei muncii. Lipsa unui acord cu privire la ţintele fiscale impuse Greciei, restructurarea datoriilor şi reformele promise de oficialii de la Atena au dat naştere la îngrijorări potrivit cărora Europa ar putea trece printr-o nouă criză financiară.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România. AGERPRES/
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





