Sindromul „iarba verde de acasă”: Sute de mii de români se întorc la sat

Tot mai multe persoane dau apartamentele de la bloc, aglomerația și stresul urban pe o căsuță cu curte la țară. Ce îi mână să ia această decizie?

Constantin are 51 de ani și, din 2007, s-a mutat cu familia în comuna Berceni, după ce a vândut apartamentul cu trei camere pe care îl avea în zona 1 Mai din București. Lucrează în continuare în Capitală și, e adevărat, ajunge mai greu la serviciu, în schimb profită din plin de liniște și de aer curat. „Mulți români au fost mutați cu forța în orașe pentru a lucra la fabrici și uzine, însă nu s-au acomodat niciodată. Acum, revin la rădăcinile lor de la țară“, spune el.
Cazul său nu este unul singular, iar în ultimii ani acest fenomen a luat amploare. Asta reiese și din datele Institutului Național de Statistică (INS), potrivit cărora numărul persoanelor care se mută de la oraș la sat este cu mult mai mare decât al celor care dau casa la țară pentru un apartament la bloc. Bunăoară, anul trecut, un număr record de peste 133.000 de români au părăsit orașul și s-au stabilit la țară, în timp ce numai circa 96.000 de săteni s-au orientat către mediul urban.
Soluția de a se stabili într-o comună din apropierea unui centru urban, cu păstrarea jobului în oraș, le-a făcut cu ochiul și altor mii de români, care au preferat să-și mute reședința în comunele din apropierea marilor orașe, precum București, Timișoara, Cluj sau Brașov.
Viața la pensie e mai dulce la sat
Elena și Dumitru G. sunt pensionari, foști profesori universitari în București. Ei au decis să-și vândă casa din zona Piața Romană din București și cu banii obținuți să le cumpere celor trei fete câte o garsonieră, iar cu un sfert din bani să facă îmbunătățiri la casa bătrânească din comuna Stoenești, județul Giurgiu. Oricum, cheltuielile lunare cu întreținerea și curentul îi depășesc, iar la țară mai pot cultiva alimente pe lotul de 5.000 mp de lângă casă.
De obicei, tinerii părăsesc zona rurală și migrează către oraș pentru studii, iar populația îmbătrânită se retrage la țară, unde trăiește mai bine cu aceeași pensie, explică fenomenele migrației Marcela Postelnicu, expertul Oficiului de Studii și Proiecții Demografice din cadrul INS. Pe de altă parte, spune ea, „pensionarii mai pleacă pentru a-i lăsa pe tineri să locuiască în apartamente“.

Anul 1997 a fost unul de cotitură pentru România
Dacă până atunci oamenii se mutau în masă la oraș, de atunci, tendința s-a inversat și se menține până astăzi, neclintită nici măcar de aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007. „Practic, urbanizarea din România a înghețat în ultimele două decenii la un nivel apropiat de 54-55%“, spune Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București.
Potrivit lui, șocul inițial al recesiunii de la sfârșitul anilor ‘90 a fost mai mare la oraș decât la sat.
„Populația rurală care migrase la oraș pentru muncă este obligată să revină la țară fie din motive de șomaj, fie presată de costul ridicat al vieții urbane. Satul își reia, pentru ei, funcția tradițională de mediu de asigurare a subzistenței“, susține Dumitru Sandu. Conform acestuia, trendul se menține și după încetarea recesiunii: orașul continuă să piardă populație în favoarea satului, chiar în anii 2007-2008, în medie 42.000 de oameni anual. Iar sporul considerabil pentru fluxul oraș-sat în perioada 2009-2010 ar putea să indice și un efect de criză prelungită asupra unui segment de populație urbană sărăcită.
Din păcate însă, experiența foștilor orășeni nu ajută cu nimic satul. Revenirea în masă la vatră după 1995 nu s-a văzut nici pe departe într-o „explozie a antreprenoriatului rural în anii 2000“, spune profesorul de la Sociologie. Explicația este că fie au plecat la muncă în străinătate, fie au încercat să-și deschidă o afacere, dar s-au lovit de „un mediu instituțional superbirocratizat și frecvent corupt“, care i-a făcut să renunțe. Diagnosticul lui Dumitru Sandu este că fenomenul migrației masive de la oraș la sat este „o caracteristică specifică societății românești“, care nu a depășit greutățile tranziției spre economia de piață și spre modelul Uniunii Europene.
Citeşte şi un interviu cu profesorul Dumitru Sandu.

55% este ponderea orășenilor în totalul populației României. Rata de urbanizare medie în UE este de 71%.