Cu Rusia la graniță: Cum își fac membrii NATO bugetele de Apărare

Şase state membre NATO, printre care Germania, Canada şi Marea Britanie, îşi vor reduce cheltuielile militare în 2015, în pofida agresiunii ruse în Ucraina, în timp ce alte şase ţări, inclusiv România, vor mări sumele pentru apărare, potrivit unui raport publicat joi de European Leadership Network.

În pofida preocupărilor privind agresiunea rusă în Ucraina şi a angajamentelor politice asumate la summitul NATO din Ţara Galilor, în septembrie 2014, un nou studiu al European Leadership Network analizează planurile privind cheltuielile militare pe 2015 ale unui grup de 14 state NATO şi arată că unele dintre ele nu îşi respectă angajamentele asumate.

Potrivit raportului, care nu include şi Statele Unite, o singură ţară dintre cele analizate, Estonia, va cheltui 2% din PIB pentru apărare în 2015.

Şase state, respectiv Marea Britanie, Germania, Canada, Italia, Ungaria şi Bulgaria, îşi vor reduce cheltuielile cu apărarea în 2015.

Franţa îşi va menţine bugetul pentru apărare neschimbat faţă de 2014.

Polonia se apropie de pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare şi este cea mai importantă dintr-un grup de şase ţări care îşi măresc bugetul pentru apărare în 2015. Din acest grup mai fac parte Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda şi România.

Raportul conchide că retorica folosită la summitul NATO din Ţara Galilor a avut efecte slabe asupra principalelor state europene membre NATO în ceea ce priveşte bugetul militar (Marea Britanie, Franţa şi Germania).

În spatele unităţii afişate a NATO, percepţiile asupra ameninţărilor reale diferă în mod semnificativ între aliaţi, iar acest lucru se reflectă în abordările lor divergente privind deciziile bugetare.

Raportul menţionează că nu sunt semne ale unei schimbări semnificative în Europa privind trendul descendent al cheltuielilor militare, în pofida îngrijorărilor privind comportamentul Rusiei şi situaţia din Orientul Mijlociu.

Nici unul dintre statele NATO analizate nu dispune de fondurile sau sprijinul intern necesare pentru a-şi moderniza armata şi a-şi dezvolta capacitatea individuală de apărare. Cooperarea sporită între aliaţi este singura modalitate realistă de a merge înainte, conchide studiul.