Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Banci

Clauzele abuzive din contractele de credit: multă propagandă, puţin pragmatism

Autor: | | 17 Comentarii

Cu toţii am auzit expresia «my word is my bond». Este folosită de fiecare dată când vrem să arătăm cum se fac tranzacţiile la «alţii». Pe încredere. În realitate, nu este aşa nici la ei

Tranzacţiile sunt de cele mai multe ori încheiate în urma unor contracte lungi şi adesea implică echipe de avocaţi. Chiar şi tranzacţiile din piaţa financiară, care se fac instantaneu, au la bază un contract semnat în urma unui procedeu lung, prin care se face o evaluare a partenerului.

În Romania, perioada de dezvolatare economică dintre anii 2004-2008 a creat şi condiţiile necesare dezvoltării pieţei creditelor. La început mai reticent, în sensul că nici băncile, nici clienţii nu se repezeau să semneze contracte de pe o zi pe alta. Dar, în timp, atât răbdarea clienţilor, cât şi dorinţa de „a da“ cât mai multe credite a băncilor au redus foarte mult această perioadă de tatonare. Astfel, analiza premergătoare semnării contractelor de credit, de ambele cazuri, a fost din ce în ce mai sumară. În aceste condiţii, era normal ca, în cazul unei recesiuni (care se poate întâmpla cam la fiecare 4-5 ani), să apară probleme. Şi problemele au apărut, numai că, în acel moment, ca societate, am observat că soluţiile de a trece peste ele erau diferite pentru bănci şi pentru clienţii acestora. Dacă pentru bănci exista o lege a falimentului sau bani de la buget, la dobânzi preferenţiale, pentru clienţi nu exista nimic care să atenueze din şocul pierderii locului de muncă de pe urma recesiunii, de exemplu. Reglementatorul a avut grijă să construiască plase de salvare doar pentru cei pe care îi reglementează, nu şi pentru cei pentru care reglementează piaţa. Clienţii băncilor sunt cei care ar trebui să benficieze de reglementare şi cei care au mandatat BNR să se ocupe de acest lucru în numele lor.

Din 2010, au apărut două mari probleme în sistemul bancar. Probleme reale pentru clienţi şi probleme de imagine pentru sistemul bancar: clauzele abuzive şi creditele în valută. România nu este singura ţară cu aceste probleme. Spania este un exemplu unde s-au identificat 10 tipuri de clauze abuzive în contractele de credit, iar ţările din regiune încearcă să găsească soluţii pentru creditele în valută.

În primul rând, pentru un sistem capitalist (în faza incipientă, ce-i drept), situaţia de pe piaţa bancară este complicată de faptul că la bază există contracte semnate de ambele părţi. Teoretic, nu ar trebui să avem simpatie pentru clienţii băncilor care acum „se plang“ de tratamentul băncilor. De fapt, economistul Mugur Isărescu, recent re-confirmat în poziţia de Guvernator al BNR, avea aceaşi opinie acum un an, pe 7 august 2013: „Clauzele abuzive sau neabuzive fac parte din contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite, iar într-un stat de drept când semnezi ceva îţi asumi“.

Informaţii prezentate trunchiat clienţilor

Dupa cum spuneam, în teorie, economistul şi guvernatorul Mugur Isărescu are dreptate. Într-o economie de piaţă, atunci când semnezi un contract, trebuie să ţi-l asumi – my word is my bond. Şi totuşi, unii cetăţeni au simţit că informaţia prezentată la momentul semnării contractelor a fost prezentată trunchiat. De exemplu, poate nu au înţeles, pentru că nimeni nu le-a arătat, că în piaţa valutară există mai multe cursuri de schimb. Sau că există o diferenţă între cursul de schimb la care banca vinde valuta şi cursul de schimb la care banca cumpăra valuta.  Astfel, după o perioadă, o parte din clienţi au contestat în instanţă condiţiile iniţiale din contractele de credit.

Aproape concomitent, de la BNR (reglementatorul pieţei bancare, care ar trebui să apere interesele consumatorilor), prin gura economistului Mugur Isărescu, tot din poziţia de Guvernator, a venit un avertisment care spunea că, pe baza studiilor BNR, procesele cu clauze abuzive ar duce la pierderi de miliarde pentru sistemul bancar. S-a mers atât de departe, încât pentru sistemul bancar a fost amânată de două ori introducerea noului Cod Civil. În timp, am aflat că studiul respectiv nu a existat niciodată, Codul civil a fost introdus şi pierderile băncilor, despre care avertiza BNR, nu s-au materializat. Doar propagandă? De fapt, întrebarea mai bună este de ce acest spectacol ieftin din partea BNR? Mai ales când, pe 30 septembrie 2014, economistul Mugur Isărescu spunea „Una este chestiunea clauzelor abuzive. Deci acolo dacă sunt cazuri speciale, de la caz la caz, nu se poate generaliza, în care un client sau un grup de clienţi au fost induşi în eroare prin lucruri dovedite, aşa numitele clauze abuzive, există o lege, nu de ieri de astăzi, de foarte multă vreme şi ea se aplică“.

Aşadar, astăzi ştim că existau clauze abuzive în unele contracte. Ştim că anumite bănci s-au folosit de faptul că majoritatea clienţilor nu înţelegeau ce înseamnă risc valutar sau risc de dobândă. Şi, în acelaşi timp, ştim că eliminarea acestor clauze din contracte nu a dus la distrugerea sistemului bancar. Din contră, eu aş spune că l-a reaşezat pe o fundaţie mai puternică pentru următorul ciclu de dezvoltare.

Noua dispută: creditele în franci elveţieni

Totuşi, în aceste zile, disputele dintre clienţi şi bancă continuă pe tema riscului valutar pentru împrumuturile în franci elveţieni şi nu numai. Ca şi în cazul clauzelor abuzive, nu am detaliile din contracte. Aşa că şi aici mă voi uita doar la principii. Dar, din nou, banca centrală, prin economistul Mugur Isărescu, vine şi spune: „Acolo e vorba de un contract încheiat între două părţi în conştienţă totală. Şi cel care a dat creditul, si cel care l-a luat, cred eu că au fost în stare de conştienţă când au semnat“.

Dar despre ce vorbim, de fapt, atât în cazul clauzelor abuzive, cât şi în cel al cursului de schimb? Vorbim de riscuri şi de cine şi le asumă. Sunt riscurile distribuite asimetric între client şi bancă? Daca da, atunci ştiu clienţii asta? Scrie undeva, în contracte, care este distribuţia riscurilor în cazul în care aceste riscuri se materializează? A cerut BNR acest nivel de transaprenţă în contracte?

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro