Angajații trebuie să știe regula de 33%. Cum se calculează cei 1.500 de lei pentru creșă sau grădiniță

Plafonul de 1.500 de lei pe lună pentru fiecare copil aflat la creșă sau grădiniță nu este singura limită care trebuie verificată atunci când angajatorul acordă acest beneficiu. Anca Melenkovici explică, în emisiunea „Legile Muncii”, că trebuie luat în calcul și plafonul fiscal de 33% din salariul de bază, în care pot intra și alte beneficii acordate salariatului.

Plafonul de 1.500 de lei nu trebuie analizat singur

Codul fiscal stabilește cadrul în care anumite venituri cumulate lunar nu reprezintă venituri impozabile, în limita a cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Această regulă trebuie avută în vedere și atunci când angajatorul suportă cheltuielile cu creșa sau grădinița.

„Când vorbim despre cei 1.500 de lei, nu trebuie să ne uităm doar la plafonul de 1.500 de lei. Trebuie analizat și cadrul fiscal al facilității, inclusiv plafonul de 33%, precum și alte beneficii prevăzute de articolul 76, alineatul 4 indice 1, dacă angajatul beneficiază de alte avantaje care intră în acest plafon.”

Din acest motiv, situația trebuie calculată individual.

„De aceea, în practică, calculul va trebui făcut de angajator sau de persoana care se ocupă de salarizare pentru situația concretă a fiecărui angajat.”

Ce alte beneficii pot conta la calcul

Limita de 33% nu privește exclusiv banii acordați pentru creșă sau grădiniță. În același plafon pot intra și alte beneficii relevante primite de salariat.

„Înseamnă că statul a stabilit o limită colectivă pentru toate beneficiile tale. Se numește plafonul de 33% din salariul de bază.”

Anca Melenkovici oferă și câteva exemple:

„De exemplu, dacă pe lângă salariu, angajatorul îți oferă diverse beneficii neimpozabile, cum ar fi un abonament la sală, o asigurare privată de sănătate, o pensie Pilon III și poate și acești bani pentru creșă sau grădiniță. Legea spune că dacă adunăm toate aceste beneficii într-o lună, suma lor nu are voie să depășească 33% din salariul tău.”

Și angajatorul are un plafon de verificat

Pe lângă limita care îl privește pe salariat, compania trebuie să țină cont și de tratamentul fiscal al cheltuielilor sociale.

„În cazul în care angajatorul acordă acest beneficiu salariatului, trebuie să aibă în vedere și prevederile articolului 25 din Codul fiscal privind tratamentul fiscal al cheltuielii.”

„Astfel, potrivit alineatului 3 litera b din același articol, cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.”

În această categorie intră și sumele suportate de angajator pentru plasarea copiilor salariaților în unități de educație timpurie, în condițiile prevăzute de legislație.

Limitele trebuie analizate împreună

Prin urmare, existența plafonului de 1.500 de lei pentru fiecare copil nu este suficientă pentru stabilirea tratamentului fiscal al sumei.

Anca Melenkovici subliniază:

„Plafonul maxim de 1.500 de lei nu trebuie privit izolat, ci întotdeauna împreună cu condițiile din Codul fiscal și legislația relevantă.”