Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Turism

Care sunt cramele din România care pot fi vizitate

Autor: |

În prezent, numărul unităților care pot primi turiști în vizită pentru a le prezenta vinurile, podgoriile și poveștile din spatele fiecărei etichete a ajuns la 60, reiese dintr-o analiză realizată de CrameRomania.ro. În total, în țara noastră sunt peste 140 de crame care produc vin îmbuteliat.

Turismul viticol cunoscut şi sub denumirile de oenoturism sau enoturism reprezintă vizite ghidate în crame unde specialiştii prezintă procesele tehnologice, urmate de degustări pentru un număr de 3-7 vinuri în spaţii special amenajate, precum şi vizite în vie dacă starea vremii permite acest lucru. Excursiile la crame pot fi realizate pe tot parcursul anului, dar cele mai potrivite perioade sunt între aprilie şi noiembrie. 

“În ultimii ani observăm că din ce în ce mai multe persoane aleg să îşi petreacă timpul liber vizitând crame. Este un tip de turism care poate fi realizat de oricine, dar în momentul de faţă persoanele care călătoresc constant îl apreciază cel mai mult. La nivel de preţ, valoarea medie pentru o vizită la cramă este aproximativ 50 lei/persoană în care sunt incluse 5 vinuri, apă şi mici gustări reci precum pâine, grisine, brânză, mezeluri, fructe proaspete sau uscate.” spune Alina Iancu, fondator ReVino.ro şi CrameRomania.ro.  

Chiar dacă ritmul de creştere şi dezvoltare a turismului viticol este unul încet, şansele ca zonele viticole din România să devină o atracţie pentru turişti sunt foarte mari. Cele mai multe crame adunate în acelaşi loc se află în Muntenia - podgoria Dealu Mare (se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 65 de kilometri şi o lăţime între 3 şi 12 kilometri), urmată de Oltenia - podgoria Drăgăşani.

“În zonele unde cramele nu sunt comprimate ca număr, peisajele locale, poveştile din spatele cramelor, dar şi implicarea personalului sunt factori care atrag turiştii care se întorc de mai multe ori în locurile vizitate şi recomandă mai departe cunoscuţilor experienţele trăite. De exemplu, în Transilvania distanţele dintre crame sunt mari, dar de la o locaţie la alta pot fi vizitate atracţiile zonei, precum satele săseşti, bisericile fortificate sau salina Turda.” continuă Alina Iancu.

La nivel de cazare, în funcţie de capacitatea fiecărei crame pot fi cazate de la 2 până la 55 persoane, dar există şi locaţii unde turiştii nu pot rămâne peste noapte. În aceste cazuri, vizitatorii pot alege pensiunile şi hotelurile din apropiere, transportul fiind acordat la cerere de către furnizorii de servicii.

Pentru promovarea turismului viticol din Romania, Alina Iancu a dezvoltat proiectele CrameRomania.ro (singura bază de date bilingvă – română şi engleză - a cramelor din România), Revino.ro (agregator de tip Trip Advisor al cramelor şi magazinelor specializate de vinuri – vinoteci şi restaurante – din România).  

Pagina 1 din 1
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro