'După mulţi ani, a fost o perioadă bună pentru bănci. Este prima dată când se înregistrează un profit care, zic eu, că se menţine şi la sfârşitul anului. Vor mai fi nişte provizioane care trebuie înregistrate în trimestrul patru', a precizat Cinteză, menţionând că, la nouă luni, 15 bănci au înregistrat pierderi, iar 24 aveau profit. 

Directorul BNR a mai spus că a solicitat băncilor date suplimentare cu privire la restructurările de credite, pentru a vedea dacă acestea au fost realizate corect. 'Am o suspiciune. Provizioanele pe IFRS au scăzut, write-off nu a fost, vânzări de credite nu au fost. Scăderea de provizioane se regăseşte în creşterea profitului, în condiţiile în care stocul de credite a cunoscut restructurări şi refinanţări masive. E posibil ca presiunea pusă de acţionari să fi determinat băncile să accepte restructurări pe care, altfel, nu le-ar fi acceptat', a spus Cinteză. 

Acesta a mai spus că în jur de 11% dintre credite (24,9 miliarde de lei) au trecut printr-o restructurare, însă au fost şi cazuri în trecut în care un credit a fost restructurat de 20 de ori şi nu s-a plătit nimic. 'Am cerut băncilor să trimită un istoric al tuturor creditelor restructurate. Mi-e teamă că vom găsi credite cu 20 de restructurări, fără să se încaseze măcar dobânda", a mai spus Cinteză. 

Pe de altă parte, rata creditelor neperformante a continuat să se reducă, la un nivel de 12,33% în septembrie, după metodologia EBA (Autoritatea Bancară Europenă). 

Cu toate acestea, rata neperformantelor în România rămâne cea mai mare din Europa, dar şi gradul de acoperire cu provizioane este tot cel mai ridicat din Europa, respectiv 58,05%. 

Însă, directorul BNR susţine că băncile din România sunt foarte bine capitalizate, rata fondurilor proprii fiind chiar "incredibil de mare şi neprofitabilă pentru bănci", respectiv 18,7%. 

În ceea ce priveşte riscurile viitoare asupra sistemului, Nicolae Cinteză a spus că cel mai mare rămâne cel extern, dat de criza din Grecia, care este "departe de a se stinge" şi, invariabil, afectează şi băncile cu capital grecesc din România, acestea fiind practic izolate de celelalte bănci din sistem şi inclusiv mai multe instituţii au decis să îşi retragă depozitele. 

"A trebuit să facem trezorerie cu cele patru bănci greceşti. Celelalte bănci le-au izolat, nejustificat! Solvabilitatea, din punctul de vedere al capitalului de provenienţă a băncilor greceşti este extraordinar de bună. La 30.09 aceasta era de 18,7% pe sistem, iar băncile greceşti aveau 19,45%, cele austriece 18,25%, cele cu capital franţuzesc 17,15%, iar cele cu capital italian 13,34%. Am anunţat în repetate rânduri că BNR este pregătită să susţină orice necesar de lichiditate ar avea băncile respective. Nimeni nu ne-a luat în seamă. Toate băncile şi-au închis liniile cu băncile greceşti, refuzau orice contact cu acestea", a mai spus Cinteză. 

AGERPRES