Banii din privatizări urmează să finanţeze proiectele europene ale primăriilor
Banii pentru cofinanţarea proiectelor europene s-au epuizat. Pentru a nu bloca atragerea fondurilor de la UE de către primării, Guvernul şi-a propus să folosească veniturile din privatizări.
Guvernul a publicat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă prin care oferă o soluţie autorităţilor locale ce au nevoie de cofinanţare pentru proiectele europene. Astfel, acestea vor putea contracta de la Ministerul de Finanţe împrumuturi din veniturile obţinute din privatizare, dar numai în limita sumei de 500 de milioane de lei. Dobânda ar urma să fie ROBOR la 3 luni, plus o marjă de trei puncte procentuale şi va rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Perioada maximă de rambursare va fi de 20 ani, iar termenul-limită de depunere a documentelor care trebuie transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 31 octombrie 2017. Pentru neplata la termen a ratelor, se calculează o dobândă de întârziere. În cazul nerespectării scadenţelor, Ministerul Finanţelor sistează alimentarea bugetelor locale, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale.
O ordonanţă copy-paste
Ideea unei asemenea ordonanţe de urgenţă i-a venit anul trecut Guvernului Cioloş. Acesta a alocat atunci, din venituri obţinute din privatizări, 400 de milioane de lei pentru finalizarea proiectelor finanţate din fonduri europene. Anul acesta, noul guvern a trebuit să recurgă la aceeaşi măsură, chiar dacă deficitul bugetar se va dovedi din ce în ce mai greu de ţinut în frâu. Astfel, pe lângă evitarea un blocaj, măsura are darul de a mulţumi şi primarii. La începutul acestei săptămâni, mai muţi reprezentanţi ai autorităţilor locale au solicitat membrilor Guvernului o Ordonanţă de Urgenţă prin care să primească bani pentru cofinanţarea proiectelor europene. La acel moment, vicepremierul Sevil Shhaideh a recunoscut că nu mai sunt bani, pentru că plafonul de împrumut de la nivel naţional a fost epuizat şi că ministrul de Finanţe promitea că va găsi soluţii.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





