SE INTAMPLA ACUM!

Companii

Alexandra Gătej: Politicul a respins managementul corporativ

Autor: Vlad Gujan | luni, 15 februarie 2016 | 0 Comentarii

Alexandra Gătej, fosta şefă a Unilever România, a condus aproape 2 ani Consiliul de Administraţie al CFR Călători, respectiv până în martie 2015. Într-un interviu acordat revistei Capital, aceasta a dezvăluit care sunt dedesubturile din relaţia oficialilor statului cu managerii numiţi prin Ordonanţa 109.

Capital: Cât a durat experienţa dumneavoastră ca manager privat şi de ce aţi acceptat acest job? Ce salariu şi bonificaţii aţi avut ca manager privat?

A.G.: Am făcut parte din prima generaţie a managerilor profesionişti selectaţi pentru companiile de stat din convingerea că experienţa mea managerială de 18 ani va putea fi benefică şi în sectorul de stat şi vom putea obţine rezultate. În acelaşi timp, am dorit să îmi îmbogăţesc palmaresul de experienţă managerială cu provocarea de a conduce o companie unde statul şi nu un grup privat este acţionar (o cu totul altă abordare). Experienţa mea ca manager profesionist în cadrul unei societăţi cu capital de stat - CFR Călători - a durat aproape doi ani. Am fost recrutată în urma unui proces de selecţie efectuat de către PWC pentru o serie de companii din cadrul ministerului Transporturilor în anul 2013, în baza OUG 109 privind guvernanţa corporativă. Nivelul de salarizare lunar al membrilor Consiliului de Administraţie/Supraveghere a fost stabilit de către acţionarul majoritar prin intermediul reprezentanţilor săi în AGA şi a fost în medie de 6.120 lei net pe lună. În anul 2014 am primit o bonificaţie ca urmare a realizării indicatorilor de performanţă agreaţi prin contractul de management de 17.000 lei.

Capital: Ce v-a surprins cel mai mult în modul de funcţionare a CFR Călători? Cele mai mari anomalii care au fost?

A.G.: Compania CFR Călători are aproximativ 13.000 de angajaţi şi deţine încă poziţia de lider de piaţă în domeniul transportului de călători din România. Această poziţie i-ar permite să devină profitabilă şi să se dezvolte mult mai mult pe partea de confort şi siguranţă a călătorilor cât şi să investească mai mult în modernizarea parcului de trenuri şi vagoane pe care le operează. Cu toate aceste premise favorabile, aş afirma că, în mod surprinzător, acţionarul acestei companii - statul român - este cel care frânează dezvoltarea companiei prin deciziile pe care le ia sau nu le ia. Să explic. Transportul public pe calea ferată este un serviciu de utilitate publică pus la dispoziţia cetăţenilor de către stat.

Din acest motiv, peste 60% din veniturile companiei sunt reprezentate de subvenţii de la bugetul statului. Aceste subvenţii sunt cheltuieli cuprinse în bugetul de stat în fiecare an. În funcţie de cum este construit bugetul se observă că în ultimele decade variaţia subvenţiilor a fost foarte mare (de exemplu de la 800 la 1,2 mld. lei). Cu aceste enorme variaţii de venituri este extrem de dificil să se poată realiza o administrare şi o dezvoltare coerentă a companiei. Este ca şi cum acţionarul spune managerului pe care îl angajează să îi conducă compania: „anul acesta îţi dau 100 de lei.

Vreau să îi cheltuieşti în aşa fel încât să poţi transporta pe toată lumea, pe toate rutele de cale ferată pe care le ai, să nu faci concedieri şi la sfârşitul anului să produci profit“. S-ar putea să poţi realiza acest lucru cu bugetul pe care l-ai primit. Anul următor însă acţionarul spune „anul acesta îţi dau doar 70 de lei dar vreau să îi cheltuieşti în aşa fel încât să poţi transporta pe toată lumea, pe toate rutele de cale ferată pe care le ai, să nu faci concedieri masive şi să produci profit“. Cu toate acestea, printr-o mai mare stabilitate a veniturilor şi prin măsurile active luate în timpul mandatului nostru s-a ajuns la situaţia în care CFR Călători nu numai că a recuperat o pierdere operaţională netă de 532 milioane de lei pe care o avea la sfârşitul anului 2012, dar a reuşit să facă 69 milioane de lei profit în 2014.

Capital: Cât de des v-aţi izbit de implicarea politică în managementul companiei?

 A.G.: Politicul nu a înteles şi nu a fost în mod real niciodată de acord cu introducerea managementului profesionist la companiile de stat. Acest proiect s-a adoptat numai la insistenţele creditorilor internaţionali preocupaţi de situaţia dezastruoasă a majorităţii companiilor de stat şi a creşterii arieratelor. De aceea, cu mici excepţii, politicul a făcut tot ce i-a stat în putinţă să respingă „corpul străin“ al managerilor profesionişti. Cred că situaţia cea mai gravă se află la ministerul Transporturilor. În timpul mandatului meu un singur ministru a dorit să stea de vorbă cu managementul pentru a afla care este de fapt situaţia reală şi nevoile companiei. În rest, la sosirea fiecărui nou ministru primul lucru era tentativa de schimbare a consiliilor de administraţie/supraveghere prin tot felul de metode: hărţuiri de tot felul, controale cu concluzii „ştiute“ şi scurse mai întâi în presă, schimbarea formei de organizare a conducerii peste noapte sau schimbarea membrilor AGA. De fapt politicul nu întelege că reprezintă acţionarul majoritar şi că orice acţiune pe care o face din genul celor enumerate mai sus nu face decât să lovească în propria companie.

Capital: Ce ar trebui să se schimbe ca firmele de stat să poată fi curăţate? Este modelul privat încă viabil şi pentru firmele publice?

A.G.: Nu cred ca abordarea „să curăţăm companiile de stat“ este cea corectă. Managementul profesionist nu trebuie confundat cu femeia de serviciu a politicului - după ce toată mizeria a fost făcută şi trebuie adus cineva să curete. Managementul profesionist vine cu reputaţia, rezultatele şi cunoştinţele sale profesionale şi încearcă să le aplice în companiile de stat. Pentru a face performanţă, a permite dezvoltarea şi a face activitatea companiilor transparentă.

Dacă vă uitaţi la rezultatele companiilor de la Transporturi, în perioada primei generaţii de manageri privaţi, veţi vedea că toate rezultatele au fost mai multe şi mult mai bune faţă de anii precedenţi. Dar a fost un război. Atâta timp cât politicul nu va dori această abordare în mod real, schimbarea nu se va produce. Legi sunt, OUG 109 a funcţionat bine în unele companii. 

Acum se încearcă o îmbunătăţire a cadrului legal pe guvernanţă corporativă pentru a mai da un impuls acestui program. Este lăudabil dar mă tem că de această dată vor fi doritori puţini.
Alexandra Gătej

Acest articol a apărut în ediţia numărul 7 a revistei Capital, 15-21 februarie 2016.

 

«Corporatiştii» care au plecat de la stat: 106 manageri şi membri CA au fost numiţi şi demişi la stat din 2012 şi până astăzi. Dintre aceştia, abia 10% au rămas în funcţie

Mai bun ... sau doar mai puţin prost? OPINIE Claudiu Şerban

EXCLUSIV Statul nu are control asupra firmelor cu management privat

Cine controlează firmele de stat? - OPINIE George Butunoiu

Alexandra Gătej: Politicul a respins managementul corporativ

Guvernanţa corporativă, un vis frumos -  OPINIE Nicolae Demetriade

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.