Revista Capital a intrat în posesia unui document trimis Guvernului, care prezintă modul cum a fost implementat managementul corporatist care ar fi trebuit să aducă firme ale statului de la pierderi la profit. Potrivit unor surse guvernamentale, doar pentru rectrutare s-au cheltuit peste 1 milion de euro. Din 2012 până astăzi, peste 90% din managerii privați numiți în funcții au dat bir cu fugiții, unii după numai o săptămână alții după câteva luni.
Citiți și:
Mai bun … sau doar mai puțin prost? OPINIE Claudiu Şerban
EXCLUSIV Statul nu are control asupra firmelor cu management privat
Cine controlează firmele de stat? – OPINIE George Butunoiu
Alexandra Gătej: Politicul a respins managementul corporativ
Guvernanţa corporativă, un vis frumos – OPINIE Nicolae Demetriade
Raportul aflat, încă din mandatul lui Victor Ponta, în sertarele biroului premierului Dacian Cioloș, conține observațiile și recomandările agenților de recrutare pentru programul „manageri la stat“. În document, head-hunterii avertizează Guvernul că Ministerul Transporturilor nu are un sistem de control și monitorizare asupra companiilor unde s-a cerut management privat și că, „indivizii (n.red. managerul sau membrii CA) se folosesc de informațiile privilegiate și de influența de decizie doar în scop personal, neavând niciun interes să le transfere la nivel instituţional“, se arată în document. Mai mult, monitorizarea companiilor de stat unde s-au numit manageri privați se rezumă doar anumiți indicatori cum ar fi cifra de afaceri, veniturile și pierderile înregistrate.
Managerii nu pot fi dați afară pentru că și fac singuri contractele
În raportul prezentat oficialilor guvernamentali, agenții de recrutare denunță haosul implementării programului manageri la stat. Ordonanța aprobată în mandatul fostului guvern condus de Emil Boc permite managerilor să-și facă contractele de management fără a exista o bază legală prin care aceștia să fie trași la răspundere dacă nici măcar nu îndeplinesc una din măsurile importante, sau compania să înregistreze profit după patru ani de management privat. „Niciodată Guvernul sau ministerele nu au cerut să existe anumite prevederi prin care să poată verifica managerii privați. După ce sunt numiți în funcții, din lipsa unor măsuri minime de monitorizare și control pentru apărarea intereselor statului, managerii își fac contracte în favoarea acestora cu clauze de reziliere de sute de mii de euro. De anul trecut, managerii privați numiți conform 109/2011, care au fost obligați să demisioneze au început să câștige procese și să încaseze zeci de mii de euro“, ne-a declarat unul dintre head-hunteri.
Pentru managerii privați care au rămas, oficialii guvernamentali nu pot decât să aștepte să li se încheie mandatul. Head-hunterii sfătuiesc Guvernul să evite angajarea „vedetelor“ în consiliile de administrație, dar recomandă să fie luați în calcul pentru funcțiile executive. „După intrarea în vigoare a Legii 109 a existat convingerea că toate aceste sisteme de monitorizare și control să intre în atribuția CA-urilor „private“, de la crearea până la operaționalizarea lor. E nerealist, aproape imposibil! Niciunul dintre CA-urile „private“ de până acum nu a făcut asta, și nici nu o vor face! Nemaivorbind despre faptul că mulți nici nu știu cum s-ar face așa ceva“, se arată în document. În prezent, din 180 de companii de stat care intră sub incidenţa regulilor guvernanţei corporative, abia pentru 35 s-au găsit specialiști.
Ministerele numesc interimari să poată fenta managerul privat
După aproape patru ani de la primul anunț privind căutarea a peste 50 de manageri privați pentru companiile de stat monitorizate de FMI și Banca Mondială, din cei 106 manageri și membrii pentru comisiile de administrație recrutaţi pentru a conduce companiile de stat, sub 10% au rămas să-și ducă mandatul până la capăt. Managerii privați au plecat de la stat din cauza implicării politicului, a birocrației excesive sau nu au rezistat pentru că era prea mult de lucru. Plecarea managerilor este generată și de indiferența cu care oficialii guvernamentali tratează problemele de management mandatat conform OUG 109/2011.
În ultimii trei ani, zeci de companii unde ar fi trebuit numit management privat sunt conduse de directori interimari. Cel mai bun exemplu este Compania Națională de Autostrăzi, unde din anul 2013, ministerul Transporturilor ar fi trebuit să numească management privat. Mircea Pop, Ionuț Mașala și Narcis Neaga sunt cei trei directori generali interimari care s-au perindat la conducerea CNADNR pentru că plicul transmis de firma de recrutare cu managerii privați zace într-un sertar din birourile ministerului Transporturilor. Recrutarea va continua şi în acest an pentru consiliile de administrație la Metrorex, Complexul Energetic Oltenia, Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie, OIL Terminal și România Film.
Managerii care au profit
Romgaz, Transgaz, Electrica, Transelectrica şi Nuclearelectrica sunt companiile de stat conduse de manageri privaţi care au raportat printre cele mai mari profituri. În domeniul transporturilor, Portul Constanţa şi Aeroporturi Bucureşti o duc bine însă CFR Marfă şi Tarom sunt în continuare pe minus. Romgaz, companie condusă din iunie 2013 de către Virgil Metea, a înregistrat în primul semestru din 2015 un profit de 204 milioane lei, potrivit ultimelor informaţii publicate pe site-ul companiei. În 2014, compania a înregistrat cel mai mare profit dintre companiile statului, de 1,4 miliarde de lei, în urcare de la cei 995 de milioane de lei raportaţi în 2013. Societatea a beneficiat din plin de liberalizarea preţurilor la gaze. Dereglementarea s-a încheiat pentru firme la sfârşitul anului 2014, în vreme ce pentru populaţie aceasta va continua până în 2021. Transgaz şi Transelectrica, transportatorii naţionali de gaze şi energie, au beneficiat de creşterea tarifelor reglementate.
Trangaz a avut un profit de 321 milioane de lei în primul semestru din 2015, potrivit datelor companiei. Transgaz este condusă de către Petru Văduva, în vreme ce la cârma Transelectrica se află Ioan-Toni Teau. Condusă de managerul privat Daniela Lulache, Nuclearelectrica a înregistrat un profit net de 15,44 milioane de lei în primul semestru din 2015, potrivit datelor care se regăsesc în rapoartele companiei.
Companii încă pe minus
În schimb, CFR Marfă şi Tarom se află în continuare pe pierderi. De altfel, atât companiile feroviare şi transportatorul aerian naţional au fost deseori zguduite de scandaluri la vârf, urmate de demisii şi noi numiri. Dintre societăţile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, statul doreşte listarea pe bursă a Portului Constanţa şi a a companiei Aeroporturi Bucureşti. Ambele au avut profit în creştere, de 70,3 milioane de lei, respectiv 98,7 milioane de lei în 2014.
Mai bun … sau doar mai puțin prost? OPINIE Claudiu Şerban
EXCLUSIV Statul nu are control asupra firmelor cu management privat
Cine controlează firmele de stat? – OPINIE George Butunoiu
Alexandra Gătej: Politicul a respins managementul corporativ
Guvernanţa corporativă, un vis frumos – OPINIE Nicolae Demetriade
Nu există în minister, și nu a existat vreodată, un sistem de monitorizare operațional (care include și indicatorii financiari), în timp real, care să depisteze problemele în momentul în care apar, sau chiar să le anticipeze.
Document oficial realizat de firmele de recrutare
Monitorizarea și controlul activităţilor nu se fac la nivel instituțional, ci doar la nivel personal. (….). De cele mai multe ori acești indivizi se folosesc de informațiile privilegiate și de influența de decizie doar în scop personal, neavând niciun interes să le transfere la nivel instituțional. Fiind singurii care știu ce și cum se întâmplă lucrurile în compania respectivă, asta îi face indispensabili și folosesc adesea această poziție pentru un șantaj față de instituție în cel mai direct sens al termenului.
Document oficial realizat de firmele de recrutare
Acest articol a apărut în ediția numărul 7 a revistei Capital, 15-21 februarie 2016.
