Într-un interviu acordat emisiunii Insider politic de la Prima TV, Anastasiu a descris o administrație blocată în birocrație, lipsită de digitalizare și marcată de inechități salariale generate de sistemul actual de sporuri.

„Încă plimbăm mape sau bonuri ca să intre cineva într-o instituție. Suntem departe de eficiența pe care o vedem în sectorul privat. Ritmul este mai lent, sistemul e greoi, iar digitalizarea e mult în urmă”, a spus vicepremierul. El susține că este nevoie urgentă de o regândire completă a sistemului de salarizare, astfel încât să reflecte cu adevărat munca depusă, nu contextul sau condițiile în care aceasta are loc.

Sporuri inutile, salarii nealiniate și lipsă de performanță

Dragoș Anastasiu a explicat că, în prezent, structura de salarizare din instituțiile publice este „artificial umflată” cu sute de tipuri de sporuri, multe dintre ele fără o justificare clară. Sporuri pentru „antenă”, „praf”, „confidențialitate” sau chiar „pentru câini și pisici” au fost create, spune el, pentru a compensa faptul că salariile de bază nu au mai fost actualizate din 2019.

„Sporurile au fost o soluție de avarie. Dar s-a ajuns la o aberație. Medicii sau grefierii primesc sporuri de confidențialitate? E absurd. Confidențialitatea face parte din fișa postului pentru aceste meserii. Nu trebuie să plătim în plus pentru ceva ce e deja o obligație profesională”, a afirmat Anastasiu.

Potrivit acestuia, angajații ar trebui plătiți pe baza unei fișe a postului clar definite, iar recompensele suplimentare să vină doar în urma performanțelor concrete.

„Trebuie să introducem în administrație aceleași principii pe care le aplicăm în mediul privat: salariu de bază corect, plus bonusuri de performanță. Dacă un macaragiu lucrează în condiții periculoase, să reflectăm asta direct în salariul său de bază, nu prin sporuri artificiale”, a explicat vicepremierul.

Exemplu concret: Salariile din aparatul guvernamental

Într-o demonstrație de transparență, Dragoș Anastasiu a oferit și un exemplu din propriul cabinet: un consilier guvernamental aflat în subordinea sa are un salariu de 6.000 de lei, sumă ce include și sporurile. În opinia sa, pentru funcții de acest tip este nevoie de o reconsiderare a grilei salariale, astfel încât statul să atragă oameni competenți fără să fie nevoie de „trucuri” precum sporurile pentru a compensa diferențele față de sectorul privat.

Totodată, Anastasiu a subliniat problema inechităților salariale între instituții.

„Oamenii se mută de la un minister la altul doar pentru că acolo primesc sporuri mai mari. Este un sistem dezechilibrat și demotivant. Nu e normal ca un funcționar de execuție să câștige mai mult decât un ministru.”

Reforma în desfășurare: Ce propune Guvernul

Guvernul lucrează la o nouă lege a salarizării, care urmărește să elimine haosul creat de sporurile suprapuse și să introducă un sistem mai clar și mai echitabil de plată. Una dintre primele măsuri luate deja este limitarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care a fost redus de la 15% din salariul de bază (dar nu mai mult de 1.500 de lei brut) la un plafon fix de 300 de lei brut, începând cu 1 iulie 2025.

Această modificare vine în contextul în care, potrivit premierului Ilie Bolojan, în unele instituții se acordau sporuri în cascadă, cum s-a întâmplat la Ministerul Proiectelor Europene: angajații primeau spor de fonduri europene (50%), stimulent suplimentar (45%) și spor de condiții vătămătoare (15%), ajungând astfel la venituri nete lunare de peste 13.000 de lei – mai mult decât un ministru.