Vijelia de la Sinaia, un exemplu pentru București

Vijelia care a afectat recent stațiunea Sinaia a fost un exemplu clar de fenomen meteorologic sever, generat de schimbări bruște de temperatură. Rafalele de vânt au depășit 70 km/h, iar meteorologii atrag atenția că astfel de manifestări violente se pot produce oriunde în România.

Unul dintre cele mai vulnerabile orașe rămâne Capitala, unde mii de copaci aflați într-o stare precară și lipsiți de îngrijire adecvată pot deveni pericole reale în cazul unei furtuni.

În plus față de vegetația necontrolată, în București se regăsesc numeroase clădiri cu acoperișuri instabile și panouri publicitare abandonate, care se mențin cu greu în siguranță.

Din acest motiv, „o vijelie ca cea de la Sinaia ar fi un dezastru pentru București”, avertizează experți în administrație publică, potrivit Gandul.

Astfel de fenomene, precum cel de la Sinaia, se pot întâmpla oriunde în țara noastră

 Vijelii extreme.Elena Mateescu, directorul general al ANM, a explicat pentru Gândul:

„Astfel de fenomene, precum cel de la Sinaia, se pot întâmpla oriunde în țara noastră având în vedere contextul sinoptic și ingredientele specifice necesare pentru producerea unor astfel de manifestări. Vorbim de două mase de aer termice cu caractere foarte diferite. O masă de aer foarte caldă, înlocuită de o masă de aer foarte rece. În acest context, vorbim de viteze care pot să treacă de 70-80 de kilometri pe oră. Dar am avut zilele trecute în vest, în Timiș, la Banloc, viteze mult mai mari, care au depășit 100 de kilometri pe oră”.

 Vijelii extreme. Problema copacilor care nu sunt toaletați

Capitala este în special expusă riscului din cauza arborilor neîngrijiți, a căror stare s-a agravat din cauza lipsei avizelor de toaletare, susține Sorin Chiriță, fost city manager al Bucureștiului.

„În București sunt zeci de mii de copaci care nu sunt toaletați. Iar în această perioadă sunt plini de vegetație și de multe ori cad singuri, de la greutate. O vijelie ca cea din Sinaia ar însemna o adevărată catastrofă. Pe lângă faptul că am asista la pagube extrem de mari, riscul ca oamenii să fie în pericol este deosebit de mare”.

El atrage atenția și asupra altor riscuri urbane: „Pe de altă parte, Bucureștiul are mii de clădiri vechi, cu acoperișuri precare, ce se pot desprinde la vânt puternic. O altă problemă este reprezentată și de antenele GSM montate pe blocuri, pentru că nu se știe cât de bine sunt ancorate”.

Ștefan Dumitrașcu, arhitect-șef în Sectorul 3, completează imaginea pericolelor urbane și consideră toaletarea arborilor o prioritate.

„Toaletarea copacilor trebuie să fie o urgență în București. Este incredibil ca în 2025, într-o capitală europeană, să vedem copaci căzuți pe străzi, prin parcuri. O vijelie ca cea de la Sinaia, atât de agresivă, ar fi un dezastru pentru București. Și nu doar din punct de vedere al arborilor. Sunt probleme mari și cu mobilierul urban, dar mai ales din cauza panourilor publicitare, multe dintre ele lăsate de izbeliște”.

El subliniază că Bucureștiul este extrem de vulnerabil la schimbările climatice

„Capitala este un oraș meteodependent. Bucureștiul are probleme când e frig, pentru că nu este căldură. Are probleme când e gheață, când e caniculă, când ninge, sau când bate vântul. Nu așa funcționează un oraș stabil. Nu am mai pomenit astfel de situații. Am văzut vijelii și la Budapesta, de exemplu, dar nu se rup copacii”.

Vulnerabilitatea orașului este vizibilă și în caz de ploi torențiale. Recent, Bucureștiul s-a transformat într-o „mică Veneție”, în urma unei ploi abundente

. „În luna iunie, Capitala a depășit media multianuală de precipitații, în condițiile în care luna iunie a fost cea mai secetoasă lună la nivel național din istoria măsurătorilor meteorologice. În orașele mari există și situația insulei de căldură urbană, care poate să potențeze manifestări cu un grad de intensitate mult mai agresiv”, a explicat Elena Mateescu.

 Vijelii extreme. Furtuna care a lovit Sinaia a provocat pagube semnificative

Furtuna care a lovit Sinaia a provocat pagube semnificative: acoperișuri smulse, inclusiv cel al Gării, aruncat peste DN1, mașini distruse și drumuri blocate. Rafalele au depășit 100 km/h, conform informațiilor furnizate de Primăria Sinaia.

Climatologul Roxana Bojariu, de la ANM, a pus această manifestare extremă pe seama contrastului termic accentuat și a modificărilor circulației atmosferice: „La înlocuirea aerului foarte cald cu un transport de aer mai rece, adus de modificarea circulației atmosferice de pe continentul european, s-au produs condiții de instabilitate în atmosferă, deasupra țării noastre, ce au favorizat generarea de furtuni, cu manifestări cu atât mai severe cu cât contrastul termic a fost mai mare. […] Creșterea intensității fenomenelor extreme, fie că vorbim de valuri de căldură sau sisteme organizate de furtuni este alimentată de încălzirea globală”.

Ea a reamintit și de episodul din 2017 de la Timișoara, unde o furtună puternică a dus la pierderi de vieți omenești. „Astfel de furtuni pot să se dezvolte și în zona Bucureștiului, oriunde se întrunesc condițiile de instabilitate care să organizeze furtunile în sisteme de o intensitate mare. […] Pe fondul încălzirii globale, fenomene extreme devin mai frecvente, mai intense și impacturile sunt din ce în ce mai mari, având în vedere și expunerea crescută, prin urbanizarea extinsă”.