Cătălin Drulă: Politicile de personal trebuie să fie atributul celor cu putere executivă
Cătălin Drulă a declarat că USR susține schimbarea legii care împiedică autoritățile publice să își reorganizeze instituțiile conform propriilor politici. El a menționat că i-a convins deja pe colegii săi din partid de necesitatea acestei reforme și că Ilie Bolojan ar avea o viziune similară.
În opinia sa, cei care au atribuții executive – fie că sunt miniștri sau primari – trebuie să poată forma echipe compatibile cu obiectivele lor, fără a fi blocați de reglementări rigide privind personalul.
A oferit ca exemplu situațiile în care unii angajați sunt „fixați pe post” în urma unor concursuri care, susține el, uneori sunt discutabile. Drulă consideră că menținerea acestor angajați împotriva voinței conducerii generează cheltuieli nejustificate pentru stat.
„Vă dau un detaliu despre ce o să fie la negocieri, sper eu, pentru că eu ştiu că pe colegii mei de partid i-am convins. Ştiu că domnul Bolojan are o gândire similară. Trebuie să luăm acele măsuri rapid, poate chiar de la învestirea Guvernului, care să însemne că cei care au putere executivă – un ministru, un primar – îşi pot implementa şi face politici de personal pentru a aduce acele politici executive la îndeplinire. Mai precis, mai pe româneşte, dacă am auzit cu toţii acea expresie: ”Dom-le, ăsta e fixat pe post, că a dat concurs”. Unu la mână: ştim şi noi cum se dau concursurile, unele sunt şi pe bune, altele nu. Ce e aia „fixat pe post”? ”Fixat pe post” înseamnă o sarcină în cârca ta, a mea şi a fiecăruia că vom plăti un salariu la stat cuiva”, a afirmat Cătălin Drulă, sâmbătă, la Prima TV.
Drulă a adus în discuție un caz concret: Nicușor Dan, în perioada în care a fost primar general, nu ar fi reușit să-l schimbe pe șeful Poliției Locale, deoarece instanțele l-au repus în funcție în baza legislației actuale. Fostul lider USR a numit această situație „un fel de inamovibilitate” care împiedică reformarea administrației locale.
Întrebat dacă vizează eliminarea mecanismului care permite repunerea în funcție prin hotărâri judecătorești, Drulă a spus că susține această modificare. În opinia sa, este nevoie de o „balanță în politicile publice” care să ofere mai multă putere executivă celor aflați la conducerea instituțiilor, atât timp cât nu acționează cu rea-credință.
„Eu cred că întotdeauna e o balanţă în politicile publice şi de data asta robinetul îl putem da către a mări această putere (a persoanelor aflate în fruntea ministerelor sau a primăriilor – n.r.) executivă, atâta timp cât ea nu este exercitată cu rea voinţă. Eu cred că este foarte mult loc de a permite primarului, ministrului, celui care are puterea executivă într-o instituţie să îşi facă politicile de personal. Nu poate fi abuziv, nu poate fi discriminatoriu, sunt legi împotriva acestui lucru şi dacă cineva este doar hărţuit, evident că are nişte protecţii, dar de la asta până la a ţi se spune ”Bine ai venit ca primar în instituţie, nu poţi să faci nimic!”, un lucru care e ştiut de toată lumea şi un lucru care e reclamat inclusiv de primarii PSD şi PNL”, a argumentat Drulă.
Toți primarii reclamă asta, inclusiv cei din PSD și PNL
Cătălin Drulă a susținut că actualul cadru legal afectează nu doar USR, ci și primarii și șefii de instituții din toate partidele. El a menționat nume precum Toma (PSD), Nelu Popa (PNL) și Dominic Fritz (USR), despre care afirmă că se confruntă cu aceleași blocaje.
În lipsa unor pârghii legale directe, aceștia ar fi obligați să recurgă la soluții indirecte, precum schimbarea organigramei sau comasarea posturilor, pentru a elibera funcțiile ocupate. Drulă consideră că astfel de metode sunt ineficiente și costisitoare, mai ales în contextul unui deficit bugetar accentuat.
„Tu trebuie să supracompensezi cu nişte metode de conducere care nu sunt fireşti, după părerea mea, într-o organizaţie, adică cu a inspira o anumită teamă, cu a încerca să foloseşti artificii care sunt în limitele legii. Puteţi să chemaţi aici, în locul meu, pe domnul Toma de la PSD, pe domnul Nelu Popa de la PNL, pe domnul Fritz de la USR. Orice primar, orice şef de instituţie ştie: schimbi organigrama, desfiinţezi postul, comasezi, dar de fapt e o scărpinare la urechea cealaltă, pe care, în condiţiile actuale de deficit bugetar şi de probleme fiscale, nu ne-o permitem”, a argumentat Cătălin Drulă.
Flexibilitate mai mare și în mediul privat
Liderul USR a extins discuția și asupra sectorului privat, afirmând că România are nevoie de o relaxare a legislației muncii și în această zonă. El a susținut că trebuie aplicate măsuri care să susțină mediul de afaceri în fața provocărilor economice ce urmează.
Cătălin Drulă a pledat pentru un cadru care să permită o mai mare flexibilitate în recrutare, dar și în eliberarea de avize și autorizații, comparând România cu statele care stimulează puternic inițiativa antreprenorială. Potrivit acestuia, aceste reforme ar trebui să facă parte dintr-un efort general de „asanare bugetară” și modernizare administrativă.
„Aş extinde această libertate şi în zona privată. Cred că e nevoie de nişte măsuri care să compenseze ce va veni în termeni de asanare bugetară prin a stimula businessul şi asta înseamnă şi la business să poţi să fii un pic mai flexibil pe partea de angajări, dar nu numai. Avize, autorizaţii, acea uşurinţă de a face business cumva noi trebuie să ne ducem în zona de ţări care stimulează foarte tare (mediul de afaceri – n.r.)”, mai spune Cătălin Drulă.
