Rusia amendează căutările online considerate „extremiste”

Rusia va amenda, de acum încolo, căutările online considerate „extremiste”. Ministerul Justiției din Rusia are o listă cu materiale considerate extremiste care are peste 500 de pagini. Pe această listă se află, printre altele, Fundația Anticorupție a regretatului Alexei Navalnîi, „mişcarea internaţională LGBT” și compania americană de tehnologie Meta Platforms.

O lege în acest sens a fost deja aprobată de camera inferioară a parlamentului rus (Duma de Stat). Legea a fost aprobată cu 68% din voturi. Au fost 67 de voturi împotrivă (aproape 15%) și 22 de abțineri.

Noua lege se adresează celor care caută în mod intenționat pe internet materiale considerate extremiste, inclusiv folosind VPN-uri (rețele private virtuale), pe care mulți ruși le folosesc ca să evite cenzura și să acceseze site-uri sau informații blocate.

Serghei Boiarski, șeful Comisiei pentru Tehnologie din Duma de Stat, a spus că legea este îndreptată doar către un grup mic de oameni, care caută acest gen de conținut pentru că sunt deja foarte aproape de a deveni extremiști.

„Acest proiect de lege vizează un grup foarte restrâns de persoane, care caută conținut extremist pentru că ele însele sunt deja la un pas de extremism”, spune Boiarski.

WhatsApp ar putea fi interzis în Rusia, avertizează parlamentarii

Vinerea trecută, câțiva parlamentari care se ocupă de domeniul IT au spus că WhatsApp ar putea fi nevoit să plece din Rusia pentru că e posibil să fie trecut pe lista aplicațiilor restricționate.

Sarkis Darbinian, fondatorul organizației Roskomsvoboda, a spus că se așteaptă ca mulți oameni să înceapă să se dezaboneze de la anumite canale și să-și șteargă unele aplicații, de teamă să nu fie pedepsiți. El crede că tocmai asta urmărește legea: să creeze frică și confuzie, astfel încât oamenii să se autocenzureze pe internet.

 „Lista ar putea fi extinsă peste câteva zile. Cred că acesta este unul dintre principalele scopuri urmărite: să creeze frică, o stare de incertitudine care să ducă la un nivel mai ridicat de autocenzură în rândul utilizatorilor de internet din Rusia”, a punctat Sarkis Darbinian.

Kremlinul cere dovezi clare de intenție pentru accesarea conținutului interzis

Ministrul Dezvoltării Digitale, Maksut Șadaev, a spus că oamenii vor putea fi pedepsiți doar dacă poliția dovedește că au căutat intenționat materiale extremiste. El a explicat că simpla folosire a unor platforme online nu va fi considerată o infracțiune. Ministrul Șadaev a mai spus că este mai bine ca oamenii să primească amenzi decât să fie interzise complet aplicații precum WhatsApp sau Google.

Totuși, nu e clar cum vor stabili autoritățile ruse dacă o persoană a avut sau nu intenția de a căuta astfel de conținut, iar această lipsă de claritate îi îngrijorează pe mulți.

Atât unii susținători de la Putere, cât și activiști din Opoziție au criticat această măsură.  Cei care o contestă au spus că amenzile, care pot ajunge până la 5.000 de ruble (aproximativ 64 de dolari), ar putea duce la acuzații și pedepse mai grave în viitor.

Ekaterina Mizulina, care conduce Liga pentru un Internet Sigur (o organizație sprijinită de stat), a spus că legea este scrisă neclar și că asta ar putea duce la șantaj, înșelăciuni și abuzuri. Ea a scris pe Telegram că, deși momentan legea se aplică doar la căutările de materiale extremiste, nu există nicio garanție că lista de interdicții nu va fi extinsă în curând.

„Deocamdată, legea se aplică doar căutării de materiale extremiste, dar nu există nicio garanție”, a scris ea pe Telegram.

Guvernul de la Moscova vrea aplicații rusești, dar mulți folosesc în continuare platforme străine

De câțiva ani, autoritățile ruse încearcă să obțină mai mult control asupra internetului din Rusia, promovând ceea ce numesc „suveranitate digitală”. Au lansat și aplicații locale, cum ar fi MAX – o platformă de mesagerie susținută de stat. Totuși, mulți ruși continuă să folosească aplicații străine.

Boris Nadejdin, un politician de Opoziție care a vrut să candideze împotriva lui Vladimir Putin la alegerile prezidențiale, dar nu a fost lăsat, a organizat un protest în fața Dumei de Stat. El a spus că va continua să lupte împotriva noii legi și în Consiliul Federației (camera superioară a parlamentului), înainte ca legea să intre în vigoare pe 1 septembrie.

Nadejdin a afirmat că aceste schimbări au stârnit o rezistență neobișnuit de mare în societatea rusă și a subliniat că un număr surprinzător de parlamentari au votat împotrivă, lucru rar în Duma, unde opoziția aproape că nu există.

„Aceste modificări au stârnit un nivel de rezistență în societatea rusă cum nu s-a mai văzut de multă vreme.”