La urma urmei, haosul, confuzia și distrugerile la care a asistat o planetă ar putea fi considerate drept punctul culminant al eforturilor îndelungate ale Kremlinului de a submina democrația americană, arată site-ul Politico.

Dar la Moscova și printre susținătorii lui Putin, reacția a fost înăbușită, deoarece propagandiștii statului au căutat să nu atingă o coardă sensibilă, evitând astfel încurajarea unor tulburări similare în propria țară.

„Era, previzibil, un pic de schadenfreude (o bucurie provocată de necazul altuia) Democrația americană șchiopătează cu ambele picioare”, a scris Konstantin Kosachev, un politician rus pe Facebook. SUA „și-au pierdut capacitatea de a-și descrie propriul curs și, prin urmare, de a stabili cursul pentru alții”, a adăugat el.

Chiar dacă Kremlinul se bucură de ceea ce s-a întâmplat în capitala americană, scenele haosului violent din Washington sunt în aceeași măsură și cel mai mare coșmar al său.

Putin a devenit aproape paranoic în privința „revoluțiilor colorate”, cum ar fi cea care a măturat liderul din Ucraina. Este principalul motor al politicii sale externe și interne. La Washington, el a putut vedea dovezi că susținătorii de extremă dreaptă ai unui partid – sau ai unui lider politic – pot ataca și pot provoca haos și dezordine.

În ultimele două decenii, Putin a curtat o serie de grupuri și gânditori ultranaționaliști și a inclus aspecte ale ideologiei moderne de extremă dreaptă în platforma sa, inclusiv retorica „valorilor creștine tradiționale” și a pozițiilor anti-LGBTQ, pentru a-și asigura sprijinul.

Dar acest sprijin a fost întotdeauna unul firav. Un număr mare de personalități proeminente de extremă dreaptă s-au alăturat protestelor anti-guvernamentale din Piața Bolotnaya, în 2011 și 2012.

Revoluția din Ucraina a confirmat temerile lui Putin: acolo a văzut că extrema dreaptă ar putea forma miliții extrem de eficiente, capabile să întoarcă balanța spre haos. A urmat o represiune majoră și lideri de extremă dreapta din Rusia au fost arestați sau forțați să fugă în Ucraina, unde s-au alăturat unităților de voluntari naționaliști, cum ar fi batalionul Azov.

În urma evenimentelor de la Washington, analistul de dreapta Dmitry Olshanski, un alt susținător dur al războiului lui Putin împotriva Ucrainei, a scris că „oamenii cu coarne și fețe pictate” din Capitoliu apărau de fapt valorile occidentale esențiale împotriva „sovieticilor”. Bucuria de la Kremlin, a spus el, a fost prematură, avertizând că scene similare ar putea avea loc la fel de bine și în Rusia.

Ultra-naționaliștii și neo-naziștii care au fugit din Rusia, de frica urmăririi penale, au fost și mai sinceri în sprijinul lor față de acțiunile extremiștilor americani. „Fashington a fost confiscat”, a exclamat Wotanjugend, o platformă neo-nazistă condusă de ruși din Ucraina.

SUA nu sunt singure în lupta cu o creștere alarmantă a forțelor de extrema dreapta, care se hrănesc cu revolte politice și cu visurile unui conflict armat. Ca și Trump, Putin a încercat să le valorifice furia în avantajul său. Și tot ca și Trump, el nu deține controlul asupra amenințării pe care a ajutat-o ​​să se dezlănțuie.

sursa foto: dreamstime