Vladimir Putin dă ordinul astăzi! Europa se cutremură din temelii! Începe războiul?
Sursă: Dreamstime
Europa se cutremură. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina ating cote maxime, iar războiul poate să înceapă oricând. Decizia finală stă însă în mâinile lui Vladimir Putin și cel mai probabil ar urma să fie luată în cursul zilei de miercuri.
Marți, 15 februarie, Duma de stat a Rusiei a adoptat două moțiuni pentru recunoașterea independenței regiunilor separatiste a Donețkului și Luhanskului. După adoptare, moțiunile au fost trimise la Kremlin pentru a fi semnate de președintele Vladimir Putin.
În cazul în care președintele Rusiei va semna moțiunile, acest lucru poate înseamna practic o declarație de război către Ucraina, scrie RFI.
Sursa citată precizează că decizia luată de Duma de stat a Rusiei vine în ciuda faptului că exercițiile militare de la graniță cu Ucraina se apropie de final. În ceea ce privește moțiunile adoptate, acestea subliniază „necesitatea recunoașterii independenței celor două entități separatiste din Ucraina de est”.
Adoptarea moțiunilor s-a făcut cu votul a celor mai mari partide din Dumă, este vorba de partidul ”Rusia Unită” și Partidul Comunist din Rusia, și a însumat 351 de voturi dintr-un total de 450 de deputați. Astfel, o majoritate constituțională a legislativului rus s-a pronunțat pentru recunoașterea independenței celor două entități separatiste din estul Ucrainei. Pe de altă parte, republicile Donețkului și Luhanskului și-au declarat independența față de Kiev în 2016.
Președintele rus poate salva însă situația dacă își dorește. El poate respinge sau poate semna moțiunile respective. Sursa citată subliniază faptul că aceste moțiuni nu au efect obligatoriu asupra președintelui rus, ele reprezintă mai degrabă un apel legislativ pentru acțiune.
Se repetă situația din Georgia?
Pe de altă parte, în cazul semnării, iar aceasta este cea mai plauzibilă ipoteză, cele două entități separatiste din Ucraina vor obține recunoaștere din partea doar a unui actor internațional, adică a Moscovei.
RFI precizează că situația actuală amintește de cele întâmplate în Georgia în urmă cu aproape 14 ani. Exemplul Abhaziei și a regiunii Țhinvali din Georgia demonstrează doar că în 2008, după un război de cinci zile, Rusia a preferat să înghețe conflictul pentru a continua să pună presiune pe Georgia care rămâne stat titular recunoscut de comunitatea internațională.
Nu este exclus deci ca un scenariu similar să fie aplicat și în cazul Ucrainei. Pe de altă pare, Kievul este mult mai puternic și are o anumită capacitate de retorsiune militară și economică, iar de aici apar mai multe întrebări.
Trebuie menționat și faptul că actualele republici separatiste dețin doar parțial controlul asupra teritoriului regiunilor Donețkului și Luhanskului, deținând aproximativ 50% din întreaga regiune a Donbasului. Pseudo-actul din 2019 al Donețkului înseamnă că republica separatistă are pretenții teritoriale față de Kiev.
Ce poate să facă Ucraina
Același scenariu se obervă de mai bine de 10 ani și în relația dintre Țhinvali și guvernul de la Tibilisi, acolo unde separatiștii oseți din Țhinvali, sub protecția militară a Rusiei, continuă să-și marcheze pseudo-granița ocupând în continuare și ocazional teritoriul controlat formal de guvernul de la Tbilisi.
Amintim faptul că miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă ministrul de externe ucrainian, Dmâtro Kuleba, a declarat că din momentul în care Rusia va recunoaște independența entităților separatiste din Donețk și Luhansk, va fi făcut un pas mare.
”Rusia va ieși din formatul negocierilor de la Minsk”, a spus acesta, adăugând totodată că va face inutil acest instrument de negociere și, totodată, de presiune geopolitică.
Mai exact, adoptarea moțiunilor aduce o dezbinare între Rusia și Ucraina, iar efectele ar putea fi unele devastatoare. Pe de altă parte, RFI menționează că important este și răspunsul venit de la Kiev, la posibila recunoaștere a independenței Donețkului și Luhanskului de către Rusia.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





