Vizita FMI în România. Alexandru Nazare: Suntem pe o direcție semnificativ îmbunătățită

Discuțiile recente dintre reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Ministerului Finanțelor au evidențiat angajamentul Guvernului României pentru reforme economice. Deși FMI a apreciat măsurile luate, prognoza de creștere a fost redusă semnificativ, reflectând contextul economic dificil. Vizita experților internaționali marchează o etapă esențială în procesul de evaluare anuală a economiei naționale.

România, sub lupa FMI. Reforme recunoscute, dar și avertismente

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că misiunea FMI condusă de Joong Shik Kang a recunoscut eforturile recente ale României în direcția stabilizării finanțelor publice.

Discuțiile au avut loc în cadrul vizitei oficiale a echipei FMI la București, între 3 și 12 septembrie 2025, și s-au concentrat pe evoluția economiei naționale și pe măsurile de ajustare fiscală adoptate de Guvern.

Potrivit ministrului, reformele aplicate au fost bine primite, chiar dacă generează controverse în spațiul public. El a subliniat că acțiunile guvernului nu sunt dictate de FMI, ci sunt rezultatul unei viziuni interne asupra nevoii de responsabilitate fiscală.

„Vizita misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, condusă de şeful misiunii pe România, Joong Shik Kang, a fost o ocazie excelentă pentru a reitera eforturile noastre de a stabiliza şi consolida finanţele publice. Am avut discuţii substanţiale, în cadrul acestei vizite pe care Fondul o face periodic ţărilor membre, axate pe evoluţia economiei româneşti şi pe pachetele de măsuri recente.

Suntem pe o direcţie semnificativ îmbunătăţită, iar misiunea FMI a recunoscut eforturile şi angajamentul ferm al actualului Guvern pentru reforme consistente. Reprezentanţii FMI au salutat măsurile recente. Deşi acestea generează dezbateri intense, acţionăm cu deplină convingere asupra necesităţii lor.

Nu pentru că ne-o spune FMI sau alţi parteneri externi, ci pentru că viitorul economic al României depinde de responsabilitatea cu care tratăm acest moment”, a scris ministrul, miercuri, pe pagina sa de Facebook.

Alexandru Nazare: Vrem o economie sănătoasă și rezilientă

Alexandru Nazare a declarat că o ajustare voluntară este întotdeauna mai lină decât una impusă, motiv pentru care Guvernul preferă să acționeze preventiv. El a descris actuala strategie fiscală drept o reconstrucție a fundației economice, afectată în ultimii ani de deficite bugetare mari și gestionare defectuoasă a finanțelor publice.

Ministrul a transmis acest mesaj și oficialilor FMI, insistând că reformele nu sunt temporare, ci parte a unui efort amplu de consolidare a economiei. Obiectivul este transformarea României într-o economie rezilientă și sustenabilă, capabilă să facă față șocurilor externe și instabilității financiare globale.

„Vrem o economie sănătoasă şi rezilientă, iar tot ceea ce facem în această perioadă reprezintă fundaţia pe care o reconstruim, şubrezită de deficitul nepermis de ridicat şi de gestionarea deficitară a finanţelor publice din ultimii ani.

Acesta este mesajul pe care l-am transmis şi azi reprezentanţilor FMI şi pe care îl vom relua ori de câte ori este necesar”, a punctat Aleandru Nazare.

Vizita FMI, parte din consultările anuale obligatorii pentru toate statele membre

Vizita FMI face parte din consultările anuale prevăzute de Articolul IV, obligatorii pentru toate statele membre. Acestea nu implică un acord de finanțare, ci reprezintă un exercițiu de supraveghere economică și formulare de recomandări privind politicile macroeconomice.

În cadrul misiunii, experții FMI s-au întâlnit nu doar cu reprezentanți guvernamentali, ci și cu oficiali ai Băncii Naționale a României, precum și cu reprezentanți ai sectorului privat și ai ONG-urilor. Analiza lor vizează toate aspectele economiei – de la politicile fiscale și monetare, până la stabilitatea financiară și perspectivele de creștere.

Totuși, în raportul World Economic Outlook publicat în aprilie 2025, FMI a redus estimarea de creștere economică a României pentru acest an de la 3,3% la 1,6%. Acest downgrade reflectă efectele contextului global, ale încetinirii investițiilor și ale dezechilibrelor fiscale interne.