Uniunea Europeana este cel mai mare producator si exportator de vinuri din lume, cu o cota de productie de 55 – 60% din nivelul mondial. In plus, numara printre membrii sai, primii trei producatori mondiali: Italia, Franta si Spania. In Franta, de exemplu, ponderea viticulturii este de peste 14% din valoarea productiei agricole, iar in Italia de aproape 10%. Suprafata cultivata cu vita-de-vie este de 3,4 milioane de hectare, intinzandu-se din Grecia, in sud, pana in tara Galilor, in nord. In acelasi timp este si o mare piata de desfacere, importurile de vin situandu-se la peste cinci milioane de hectolitri anual, o treime din aceasta cantitate provenind din tarile est-europene, precum Bulgaria, Ungaria si Romania.
Importanta culturii vitei-de-vie si a producerii vinului in Romania nu mai trebuie subliniata, mai ales in contextul aderarii tarii noastre la UE. Piata autohtona a vinului este estimata pentru acest an la circa 250 milioane de euro, forta de munca angrenata permanent sau doar sezonier numarand circa un milion de persoane. Romania se plaseaza pe locul cinci pe plan european la suprafetele cultivate si pe locul sase la productia de struguri si de vin. Insa din punctul de vedere al exporturilor, suntem ramasi mult in urma; cu numai 504,5 mii hectolitri anul trecut. In acest sens, micsorarea accizelor pentru vin, de la 0,55 euro la hectolitru si grad alcoolic la 0,30 euro, reprezinta o masura necesara pentru impulsionarea viticulturii. Pentru alinierea la normele UE, aceasta acciza ar trebui complet eliminata, precum si banderola fiscala aplicata pe sticlele de vin. In prezent, pentru o sticla de vin de 0,75 l, acciza are o valoare de 1.026 lei, la care se adauga pretul banderolei, de 685 lei. Accizele vor fi eliminate incepand cu data de 1 iulie 2004, iar de la 1 ianuarie 2004 nu se vor mai aplica banderole de control pe sticlele de vin.
O problema a viticulturii romanesti o constituie cresterea necontrolata a suprafetelor cultivate cu soiuri de vita-de-vie hibride. Astfel s-a ajuns ca din productia de anul trecut, cifrata la 5.461 hectolitri, cantitatea de vin nobil obtinuta sa fie de numai 3.107 hectolitri, putin mai mult de jumatate din productia totala. Marea problema consta in inlocuirea acestor soiuri hibride cu cele nobile. In Uniunea Europeana, cultivarea soiurilor hibride este interzisa, iar Romania si-a luat angajamentul ca pana in 2015 toate suprafetele cultivate cu hibrizi direct producatori sa fie defrisate si replantate cu vita nobila. ,,Din suprafata totala cultivata, circa 120.000 hectare sunt plantatii de hibrizi, insa numai 30.000 hectare trebuie obligatoriu defrisate. Restul de 90.000 hectare sunt plantate cu soiuri interspecifice, care se intalnesc si in Uniunea Europeana,,, explica profesor droctor Valeriu V. Cotea, presedintele Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV). Insa pentru indeplinirea acestui deziderat lipsesc deocamdata fondurile, desi statul isi luase angajamentul de a asigura materialul saditor. Infiintarea unui singur hectar de plantatie de vita-de-vie costa aproximativ 10.000 de euro pana la intrarea pe rod (trei ani), iar intretinerea este evaluata la 1.500 euro pe hectar si an. In aceste conditii, inlocuirea tuturor suprafetelor cultivate cu hibrizi in urmatorii zece ani pare o previziune prea optimista. Cheltuielile din domeniul vinului au sporit in UE, de la 826 milioane de euro in 1998, la 1,23 miliarde in acest an. Aceste sume sunt proportionale cu marimea recoltei si a cantitatii excedentare de vin care trebuie cumparata si supusa distilarii. Noua lege a viei si vinului de la noi prevede si ea masuri pentru asigurarea calitatii si sprijinirea viticultorilor, insa trebuie asigurate si fondurile pentru implementarea acestor masuri.
Cea mai mare grava problema cu care se confrunta viticultura este imbatranirea excesiva a plantatiilor. Cele mai multe au varste cuprinse intre 25 si 30 de ani si ar trebui inlocuite. La nivelul intregii tari ar trebui replantate 15 mii de hectare pe an, insa nu se depasesc 1.000 de ha/an. Un calcul simplu ne arata ca pentru refacerea podgoriilor sunt necesare investitii de 150 milioane de euro pe an, sume de care producatorii nu dispun inca.
Din pacate, renumele vinului romanesc a avut mult de suferit, mai ales in primii ani de dupa 1989. Companiile romanesti au acest handicap, pe care trebuie sa-l depaseasca. In ultimul timp, la concursurile internationale, firme precum Tohani, Murfatlar Romania, Vinarte, SERVE si Cramele Prahova, au obtinut medalii de aur si argint, care ridica prestigiul podgoriilor romanesti. Exporturile s-au triplat in ultimii trei ani. Aceasta se datoreaza si producerii unor vinuri de calitate mult mai buna. Cresc exporturile in tarile membre ale CSI, insa si aici este ceruta o calitate similara cu a vinurilor livrate in UE. Pietele noastre traditionale sunt Germania, Anglia si Belgia. Vinurile romanesti mai sunt prezente pe pietele din Japonia si SUA.
Cifrele cheie ale vinului romanesc
· Piata vinului este estimata in acest an la aproximativ 250 milioane euro
· Consumul pe cap de locuitor in 2002 a fost de aproape 25 litri
· Forta de munca, incluzandu-i pe langa angajatii permanenti si pe cei
sezonieri, numara aproximativ un milion de persoane.
· Suprafata totala cultivata cu vita-de-vie este 254,4 mii ha, din care 120,2 mii ha vie nobila si 122,5 mii ha cu hibrizi direct producatori
si interspecifici.
· Dupa forma de proprietate, 89% din suprafata cultivata este in proprietate privata.
· Productia de vin in anul 2002 a fost de 5.461 mii hl, din care 3.107 mii hl vin nobil.
· Exportul de vin s-a ridicat in anul 2002 la 504,5 mii hl.
· Ritmul de inlocuire a suprafetelor de vita-de-vie ar trebui sa fie de 15.000 ha/an, insa in prezent sunt replantate numai 1.000 ha/an.
· Infiintarea unui hectar de plantatie costa 10.000 euro in primii trei ani, pana la intrarea pe rod, iar intretinerea este de 1.500 euro/ha/an.
· Varsta medie a butucilor de vita din plantatiile romanesti este de aproape 30 de ani, fata de maximum 15 ani.
