Visul lui Putin și Orban despre care s-a scris într-o carte în 1948. Vom avea o nouă ordine mondială?

Marile evenimente din ultimii ani arată că lumea se schimbă. Alianțele, războaiele, economiile vânturate sau îngropate se repetă, iar motivele își au rădăcini în istorie. De aceea întrebarea „vom avea o nouă ordine mondială?” este îndreptățită. Mai ales că și Victor Ponta s-a apucat să vorbească despre Eurasia.

Vom avea o nouă ordine mondială?

Ce este cu această Eurasia de care se tot vorbește în mediile politice internaționale și se scrie uneori în presa lumii? Este un plan strategic al președintelui Vladimir Putin, așa cum l-a prezentat în 2014. O nouă ordine politică între Rusia, o parte a Europei – Balcanii, Turcia și China. Apoi, pas cu pas, s-a lucrat la îndeplinirea acestui plan, în primul rând la o alianță puternică între Rusia și China. Un lucru de neconceput în urmă cu 50 de ani.

Să nu uităm că liderul chinez, președintele Xi, a fost primit în 2023 la Kremlin ca un „prieten drag”. Putin obţinuse un nou mandat în primăvara lui 2024, al cincilea, care îl va ține la putere până în 2030. Președintele Xi va fi și el longeviv, fiind ales a treia oară la conducerea Chinei. Iar schimbul de mesaje și de întâlniri reciproce arată că prietenia dintre cei doi lideri se întărește.

Strategia lui Erdogan

În ajun de Anul Nou, ambasadorul Moscovei la Beijing a declarat că președintele Xi va vizita Rusia în 2025. A urmat apoi mesajul de urări de Anul Nou, adresat de liderul chinez  preşedintelui rus Vladimir Putin. Xi Jinping i-a transmis, la câteva luni după ce au încheiat un „parteneriat strategic de nouă eră”, că țările lor, China şi Rusia au avansat întotdeauna „mână în mână” pe calea cea bună, a lăudat încrederea reciprocă şi coordonarea strategică dintre cele două ţări şi şi-a exprimat dorinţa de a menţine legături strânse cu Putin.

Erdogan, președintele Turciei, este deschizător de drumuri către țările arabe din Golf, în cadrul aceleași strategii Eurasia. El a dus o politică externă independentă care implică relații strânse cu Rusia, în ciuda apartenenței Turciei la NATO. De asemenea, Erdogan a susținut o intervenție militară în Siria desi s-a spus că afectează eforturile Golfului de a crea o breșă între Siria și Iran. Iată că, războiul din Siria s-a încheiat (Rusia și SUA retrăgându-se), iar Iranul l-a detronat pe Assad.

Ungaria și Viktor Orban joacă marea carte

De cel puțin 6 ani, Ungaria s-a aliat la ideea de dezvoltare a Eurasia. Membră a Uniunii Europene, această țară a reuşit să-şi impună strategia politicii externe. Premierul Viktor Orban nu a ratat ocazia să se ceară un lider european din partea Balcanilor pentru negocierile cu Eurasia, care prindea tot mai mult contur. Și în mare parte a reușit, iar declarațiile lui sunt puternice la acest moment.

Analiștii noștri de politică externă spun că România a greșit strategic. Președintele Iohannis nu a luat în seamă sau nu a fost convins să accepte propunerea președinților Trump și Biden pentru asumarea responsabilității ca România să fie „cap de pod” în noua construcție – Eurasia. Orban n-a ratat ocazia, iar azi Ungaria face jocurile.

În noiembrie 2024, premierul Viktor Orban a apăsat pedala de accelerație, arătând că este un purtător de cuvânt al întregii zone de Est a Balcanilor.

Vezi continuarea pe EVZ!