Virusul care a îngrozit lumea revine în România. Ce simptome pot apărea și care sunt complicațiile semnalate de medici

Numărul cazurilor de COVID-19 este în creștere în România, pe măsură ce se apropie sezonul rece și crește circulația infecțiilor respiratorii. Medicii spun că, deși formele severe sunt mai puțin frecvente decât în primii ani ai pandemiei, infecția cu SARS-CoV-2 continuă să afecteze în special persoanele vârstnice și pe cele cu factori de risc.

Crește numărul cazurilor de COVID-19 în România. Ce simptome pot apărea în afară de cele respiratorii

Dr. Virgil Musta, medic primar boli infecțioase la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, afirmă că în acest an au fost înregistrate mai multe prezentări pentru COVID-19 decât în sezonul precedent. Cele mai multe cazuri sunt ușoare, iar o parte dintre pacienți primesc recomandări pentru tratament și izolare la domiciliu.

„Avem într-adevăr prezentări cu cazuri de COVID, în special la persoane în vârstă, deoarece acestea au factori de risc unde evoluția poate fi mai severă. Marea majoritate a cazurilor sunt date de tulpini care creează forme ușoare de boală, nu severe. Anul acesta s-au prezentat în ambulanță mai multe cazuri decât anul trecut. Nu toată lumea s-a internat, majoritatea au primit recomandare de izolare și tratament la domiciliu.”, a explicat acesta.

Simptome digestive întâlnite la unii pacienți

Pe lângă manifestările respiratorii cunoscute, în ultima perioadă au fost semnalate și cazuri în care infecția a avut manifestări digestive. Farmacista Anda Vija spune că febra ridicată și persistentă poate reprezenta unul dintre elementele care îi determină pe pacienți să ia în calcul posibilitatea unei infecții cu COVID-19.

„Au început să apară cazurile de COVID și unele merg destul de mult pe zona digestivă, iar oamenii nu se gândesc că ar putea fi COVID. Au o febră mare și constantă care persistă, abia asta le dă de bănuit. Doar 20–30% dintre cei cu simptome se mai testează, lumea s-a relaxat și o tratează ca pe o viroză obișnuită”, a atras atenția medicul.

Organizația Mondială a Sănătății menționează printre posibilele simptome ale COVID-19 greața, vărsăturile, durerile abdominale și diareea. Acestea pot apărea alături de manifestările respiratorii asociate infecției.

Medicii atrag atenția și asupra simptomelor care pot continua după trecerea infecției acute. Potrivit dr. Virgil Musta, printre complicațiile importante se află cele neurologice, inclusiv neuropatiile asociate sindromului post-COVID.

„Printre cele mai importante complicații sunt cele neurologice, neuropatii cauzate de infecția COVID în așa-numitul sindrom post-COVID. Pentru cazurile internate avem tratament antiviral specific.”, a mai declarat doctorul pentru Libertatea.

Manifestările care pot persista după infecție

OMS precizează că unele persoane pot continua să prezinte simptome după încheierea infecției, situație cunoscută drept long COVID. Printre manifestările descrise se află oboseala, durerile musculare sau articulare, dificultățile de respirație, durerile de cap și problemele de concentrare.

În același timp, specialiștii avertizează că apariția unor simptome ORL în sezonul rece nu înseamnă automat existența unei noi variante de coronavirus. Otitele și sinuzitele pot apărea în urma inflamației și obstrucției nazale produse de mai multe tipuri de infecții virale.

Medicul ORL Loredana Mitran explică faptul că astfel de manifestări pot apărea în cazul unor infecții virale obișnuite. Potrivit acesteia, afectarea gustului și mirosului a reprezentat una dintre manifestările asociate infecției cu SARS-CoV-2 în perioada pandemiei.

„Orice virus care produce o obstrucție în sfera ORL duce la aceste simptome. Sunt complicația unui nas înfundat! Ce am avut într-adevăr specific în pandemia de COVID a fost atingerea nervilor pe gust și miros (viroze cu tropism neuronal). Că face o otită sau o sinuzită, se întâmplă la orice adenovirus. Nu este o tulpină nouă atipică.”, arată aceasta.

COVID-19 poate fi asociat și cu apariția conjunctivitei, însă această manifestare nu este considerată specifică infecției cu SARS-CoV-2. Medicul oftalmolog Ioana Mădălina Ionaș precizează că o conjunctivită apărută în contextul unei infecții poate produce ochi roșu, lăcrimare, secreții apoase, senzație de corp străin, usturime și sensibilitate la lumină.

Când este recomandat consultul oftalmologic

„Orice viroză respiratorie poate să fie însoţită de conjunctivită virală, inclusiv infecţia acută cu SARS-CoV-2. Apare, de obicei, în faza acută a infecţiei şi se manifestă cu ochi roşu, lăcrimare şi secreţie apoasă. Unii pacienţi pot avea senzaţie de corp străin, usturime, sensibilitate la lumină. Frecvenţa propriu-zisă a conjunctivitei asociată cu COVID nu este foarte mare (unele studii o pun la 1,1% – 3% în forme severe). Sindromul post-COVID de obicei nu se mai asociază cu conjunctivită propriu-zisă, ci cu efectele acesteia, precum sindromul de ochi uscat.”, mai explică medicul.

Specialistul recomandă un consult oftalmologic de urgență dacă apare o scădere a vederii, o durere intensă, o sensibilitate severă la lumină sau dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni.

„Clinic, nu regăsim semne specifice pentru a putea diferenţia conjunctivita COVID de orice altă conjunctivită virală. De regulă, este mai uşoară şi mai scurtă şi nu s-au evidenţiat cazuri cu complicaţii la nivelul corneei. Nu există secreţie purulentă, galbenă, cu ochi care se «lipesc», această secreţie indicând o suprainfecţie bacteriană care trebuie reevaluată de un medic”, a declarat dr. Ioana Mădălina Ionaș.

Pentru formele obișnuite de conjunctivită virală nu există un tratament local specific. Sunt recomandate lacrimile artificiale, compresele reci și o igienă atentă a mâinilor, în timp ce antibioticele sunt utilizate atunci când apare o suprainfecție bacteriană.

Recomandările pentru persoanele cu simptome

„Nu există tratament specific, cel mai de ajutor sunt lacrimile artificiale, compresele reci şi igiena bună a mâinilor. Nu s-a dovedit că tratamentul cu antiinflamatoare sau antivirale local grăbeşte vindecarea, iar antibioticele sunt utile doar dacă avem suprainfecţie bacteriană. Dacă ochiul uscat persistă post-COVID, se aplică tratament hidratant sub formă de picături sau unguente”, a spus dr. Ionaș.

În cazul apariției unor simptome respiratorii sau digestive accentuate, INSP recomandă izolarea la domiciliu. Printre măsurile indicate se află și purtarea măștii în spațiile aglomerate și în spitale, precum și consultarea medicului de familie de către persoanele care fac parte din categoriile cu risc crescut, inclusiv vârstnicii și pacienții cu boli cronice.

„În momentul când au o simptomatologie manifestată prin febră, dureri de mușchi, de oase, dureri de cap, chiar dureri de gât, este bine ca pacienții să se prezinte la medicul de familie sau într-un serviciu de urgență unde pot fi testați și să urmeze recomandările medicale. Este important ca și în acest an să se respecte regulile de igienă: purtarea măștii în spațiile aglomerate – mai ales dacă este o persoană cu factori de risc -, evitarea zonelor aglomerate, o igienă foarte bună a mâinilor și izolarea la domiciliu în cazul în care este confirmat pozitiv”, a concluzionat dr. Virgil Musta.