Adrian Câciu îl acuză pe Ilie Bolojan că prezintă fals situația economiei. Fostul ministru contestă stabilizarea bugetară: Dezinformează grav!

Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, îl acuză pe Ilie Bolojan că prezintă o imagine eronată a economiei României. Într-o postare publicată pe Facebook, social-democratul contestă afirmațiile privind stabilizarea bugetară și relansarea economică. Acesta invocă evoluția datoriei publice, deficitul bugetar și datele privind produsul intern brut. Câciu susține că economia s-a contractat în primele nouă luni din 2026, în pofida revenirii trimestriale.

Adrian Câciu susține că datoria publică a crescut cu 190 de miliarde de lei

Adrian Câciu contestă declarațiile lui Ilie Bolojan privind stabilizarea finanțelor publice, invocând creșterea datoriei guvernamentale și reducerea deficitului bugetar.

Fostul ministru al Finanțelor susține că datoria publică a crescut cu aproximativ 190 de miliarde de lei. Evoluția ar fi fost înregistrată între iunie 2025 și august 2026, potrivit datelor invocate de acesta.

Suma reprezintă aproximativ 36 de miliarde de euro și este calculată conform metodologiei Uniunii Europene.

În schimb, deficitul bugetar cash aferent primelor nouă luni din 2026 s-ar fi redus cu 24,2 miliarde de lei. Comparația este făcută cu perioada corespunzătoare din 2025.

Câciu arată că majorarea datoriei publice depășește de aproape opt ori reducerea deficitului bugetar.

În postarea sa, fostul ministru recunoaște că cei doi indicatori măsoară aspecte diferite ale finanțelor publice. Prin urmare, comparația nu demonstrează existența unei relații directe de cauzalitate.

Totuși, social-democratul consideră că diferența dintre aceste valori pune sub semnul întrebării rezultatele politicii bugetare.

„Ce fel de stabilizare bugetară este aceea în care datoria crește atât de puternic, iar economia scade?”, întreabă Adrian Câciu.

Datele prezentate reprezintă argumentele fostului ministru în disputa politică. Creșterea datoriei publice nu poate fi atribuită exclusiv deficitului cash, deoarece indicatorii au metodologii și componente diferite.

Peste 40 de miliarde de lei în obligații și riscuri bugetare, potrivit fostului ministru

Adrian Câciu susține că stabilitatea bugetară trebuie evaluată și prin obligațiile financiare ale statului, nu exclusiv prin deficitul raportat.

Acesta invocă informații apărute în presă privind existența unor datorii neachitate, obligații de plată și riscuri bugetare. Valoarea cumulată ar depăși 40 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2% din PIB.

Fostul ministru precizează că aceste sume nu se transformă automat în deficit calculat conform metodologiei europene ESA.

O parte dintre obligații ar putea fi deja înregistrate în statisticile bugetare. Altele ar putea reprezenta plăți viitoare sau riscuri care necesită evaluări suplimentare.

Câciu consideră că autoritățile trebuie să clarifice natura acestor obligații și să identifice sursele de finanțare. Totodată, acestea ar trebui să prezinte impactul potențial asupra finanțelor publice.

În opinia sa, reducerea deficitului cash nu este suficientă pentru a demonstra stabilizarea bugetului.

„Presa a relatat existența unor datorii neachitate, obligații de plată și riscuri bugetare însumând peste 40 de miliarde lei.

Aproximativ 2% din PIB!

Nu toate aceste sume se transformă automat în deficit ESA.

Unele pot fi deja înregistrate, altele pot reprezenta obligații viitoare sau riscuri bugetare.

Dar toate necesită clarificare, finanțare sau evaluarea impactului asupra finanțelor publice.

Stabilizarea bugetară nu înseamnă doar să raportezi un deficit cash mai mic”, a scris fostul ministru pe Facebook.

Acesta susține că stabilitatea presupune gestionarea obligațiilor financiare, asigurarea unei finanțări sustenabile și transparență privind riscurile bugetare.

Câciu îl acuză pe Bolojan că ar fi transferat problemele financiare către succesorii săi, în loc să le rezolve.

„Altfel, nu ai rezolvat problema.

Ai lăsat-o succesorilor!”, a afirmat Câciu.

Adrian Câciu invocă scăderea PIB în primele nouă luni din 2026

Adrian Câciu critică interpretarea evoluției economice prezentată de Ilie Bolojan, folosind indicatorii privind produsul intern brut.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică invocate în postare, PIB-ul României a scăzut în primele nouă luni din 2026.

Comparativ cu perioada corespunzătoare din 2025, contracția ar fi fost de 0,3% pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, scăderea ar fi ajuns la 1%.

Fostul ministru consideră că aceste rezultate contrazic afirmațiile privind relansarea economiei.

În același timp, Câciu recunoaște existența unei creșteri economice trimestriale. PIB-ul ar fi avansat cu 2,1% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul precedent, pe seria ajustată sezonier.

Acesta susține însă că evoluția pozitivă dintr-un singur trimestru nu anulează contracția cumulată.

Fostul ministru invocă și evoluția anuală a PIB-ului din trimestrul al treilea. Potrivit cifrelor prezentate, creșterea ar fi fost de numai 0,1% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută.

Câciu atrage atenția că această estimare ar putea fi revizuită ulterior, având în vedere dimensiunea redusă a variației.

El consideră că prezentarea revenirii trimestriale drept relansare economică reprezintă o interpretare selectivă a statisticilor.

Da, este un rezultat trimestrial pozitiv.

Dar nu anulează contracția cumulată.

Comerțul și serviciile au înregistrat scăderi, în timp ce construcțiile au crescut

Adrian Câciu susține că evoluția comerțului și a serviciilor reflectă dificultățile economiei, în ciuda rezultatelor pozitive din construcții.

În argumentația sa, fostul ministru utilizează mai mulți indicatori sectoriali publicați de Institutul Național de Statistică.

Potrivit datelor citate, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4,6% în primele nouă luni din 2026. Comparația este realizată cu aceeași perioadă din anul precedent.

Serviciile destinate populației ar fi înregistrat o contracție de 8,4% în primele opt luni. În aceeași perioadă, serviciile pentru întreprinderi ar fi scăzut cu 0,8%.

În schimb, sectorul construcțiilor ar fi consemnat o creștere de 15,4% în primele opt luni din 2026.

Fostul ministru consideră că aceste evoluții indică dificultăți în consum și servicii. Construcțiile reprezintă, potrivit acestuia, unul dintre sectoarele cu rezultate puternic pozitive.

Câciu atribuie o parte importantă a activității economice investițiilor publice finanțate din fonduri europene, inclusiv prin PNRR.

Acesta apreciază existența investițiilor, dar contestă utilizarea lor drept dovadă a succesului politicilor economice ale lui Bolojan.

În opinia sa, finanțarea europeană reprezintă un impuls temporar. Ea nu demonstrează automat relansarea investițiilor private, a consumului sau a producției.

Prognoza CNSP indică o contracție economică de 0,4% în 2026

Adrian Câciu invocă și estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru a contesta perspectiva unei relansări economice.

Potrivit prognozei oficiale pentru rectificarea bugetară, citată de fostul ministru, economia României ar urma să scadă cu 0,4% în 2026.

Documentul ar indica și o reducere a consumului privat cu 1,6% în același an.

Câciu consideră că aceste estimări susțin criticile sale privind situația economică și efectele politicilor bugetare.

În finalul postării, social-democratul reia principalele cifre invocate împotriva lui Ilie Bolojan.

El menționează creșterea datoriei publice cu 190 de miliarde de lei și obligațiile bugetare raportate, de peste 40 de miliarde de lei.

Fostul ministru indică, de asemenea, contracția PIB-ului și scăderile din consum și servicii.

Câciu susține că prezentarea acestor evoluții drept stabilizare bugetară și relansare economică este nejustificată.

„Nu, domnule Bolojan! Este pură minciună!”, a scris Adrian Câciu.

Fostul ministru își încheie mesajul cu o critică privind utilizarea selectivă a indicatorilor macroeconomici.

„Propaganda poate selecta cifrele. Economia le suportă pe toate. Pentru cine se pricepe la macroeconomie, evident”, a transmis Adrian Câciu.