Investitorii suferă deja de aproape patru ani din cauza politicilor agresive în favoarea consumatorilor adoptate de Viktor Orban şi care au avut costuri imense şi se pregătesc să se confrunte cu şi mai multe probleme după ce Guvernul de la Budapesta se pregăteşte să ajute şi mai mult debitorii.
Într-un interviu acordat postului public de radio, premierul Ungariei a afirmat că doreşte adoptarea rapidă a noilor măsuri: ‘propunem o soluţie care nu va distruge sistemul financiar ci va ajuta debitorii care se confruntă cu dificultăţi’.
Pieţele financiare se tem de o repetare a măsurii impuse de Guvernul de la Budapesta în 2011 prin care debitorilor li s-a permis să ramburseze temporar împrumuturile la un curs de schimb sub cel al pieţei şi băncile au suportat pierderi masive. Vineri, Orban a indicat că de această dată măsurile de sprijinire a celor care au probleme cu achitarea creditelor ipotecare în valută vor fi mai nuanţate.
Premierul a explicat că i-a acordat un mandat ministrului Economiei, Mihaly Varga, pentru a retrage la un moment dat creditele ipotecare în valută dar modul în care se va realiza această retragere se va discuta cu băncile.
‘Când vrei să realizeze ceva şi te confrunţi cu o rezistenţă deosebită dar este ceva important pentru oameni, nu ai nevoie de negocieri, ai nevoie de un Blitzkrieg. Schema finală de achitare este o astfel de opţiune. Acum Ungaria este puternică, prin urmare nu avem ca obiectiv o astfel de soluţie ci ne gândim la discuţii calme, paşnice’, susţine Viktor Orban.
Multe credite ipotecare care ar putea fi afectate de planurile Guvernului sunt emise de băncile internaţionale prezente pe piaţa din Ungaria. Printre cei mai mari creditori prezenţi pe piaţa din Ungaria se află băncile austriece Raiffeisen şi Erste, grupul german Bayerische Landesbank şi cel italian Intesa Sanpaolo.
Viktor Orban a declarat săptămâna trecută că taxele speciale impuse pentru companiile din sectoarele energiei, telecomunicaţiilor, retail şi bănci vor rămâne în vigoare până când Guvernul va reduce datoria publică, iar acest lucru ar putea dura un deceniu.
De la venirea sa la putere în 2010, Orban a adoptat mai multe măsuri, precum impunerea unor taxe speciale pentru bănci şi alte companii, care au generat critici din partea Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional, instituţii care au salvat Ungaria de la colaps în 2008. Alte măsuri adoptate de Orban, precum preluarea fondurilor private de pensii, reducerea facturilor la energie şi sprijinirea gospodăriilor care au probleme cu creditele în valută, au ridicat semne de întrebare în rândul investitorilor şi economiştilor.
Criticii susţin însă că prin taxarea sectoarelor dominate de companiile străine, Guvernul de la Budapesta pune în pericol perspectivele de creştere prin crearea unui mediu care descurajează investiţiile. AGERPRES
