Fondurile de pensii private obligatorii alese anul trecut de români încep acum să colecteze banii. Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Mircea Oancea, anticipează mai multe schimbări.
Capital: Zilele acestea s-a dat startul pentru colectarea contribuţiei de 2% la pensile private. Cum va funcţiona sistemul?
Mircea Oancea: CNPAS are deja situaţiile din luna martie. Acum se lucrează prin ordin comun al Ministerului Finanţelor şi al Muncii la declaraţiile rectificative care au efect asupra sumelor de la pensiile private. Lista cu veniturile brute pe fiecare angajat, pe baza cărora se calculează acel 2%, trebuiau centralizate la Casa de Pensii Bucureşti până la data de 1 mai. Pe baza declaraţiilor depuse de angajator, CNPAS dă comanda la Trezorerie, administratorii de fonduri şi Comisie. Apoi CNPAS trimite listele la ANAF pentru a se vedea diferenţele. ANAF este cea care va merge apoi în control, urmând să recupereze eventualele sume restante.
Capital: Vor exista probleme cu softul informatic pentru transmisia datelor între Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF)?
Mircea Oancea: Sistemul informatic nu este acelaşi pentru ambele instituţii. ANAF nu trebuie să aibă contul fiecărui contributor în parte, ci doar pe cel al angajatorului. Va avea declaraţiile de la CNPAS, dar totalul îl va face ANAF. Nu cred că sistemul informatic ar putea crea probleme, ci mai degrabă modalitatea de lucru a angajatorilor cu Casele Teritoriale de Muncă. Dacă angajatorul nu face declaraţia către CNPAS, nu se vor vira banii, moment în care chiar salariatul se poate îndrepta împotriva angajatorului. Va exista o perioadă de reglaj în funcţionare de două-trei luni.
Capital: Cât la sută din contribuţiile iniţiale în sistemul de pensii private riscă să nu fie virate în fondurile de pensii ca urmare a nedepunerii declaraţiilor de către angajator?
Mircea Oancea: Pentru mai mult de 10% nu cred că vor exista probleme de virare a banilor în fondurile de pensii. Legislaţia de acum este mult mai dură: se prevede chiar închisoare de la unu la trei ani pentru persoanele responsabile de nedepunerea declaraţiilor angajatorului către casele de pensii. Vorbim acum de nişte bani clari, în contul fiecărui angajat, nu de găleata comună în care se face echivalarea punctului de pensie din sistemul public.
Capital: Fiecare angajat va avea posibilitatea să ştie dacă angajatorul a depus sau nu declaraţia şi contribuţia sa există în fondul de pensii?
Mircea Oancea: Concurenţa va genera în timp generalizarea sistemului de card propriu pe fiecare cont. Card cu ajutorul căruia contributorul va putea vedea oricând ce bani sunt în contul său, care sunt comisioanele reţinute şi care este valoarea unităţii de fond.
Capital: Câţi bani credeţi că se vor strânge în conturile fondurilor de pensii după prima lună de colectare a contribuţiilor?
Mircea Oancea: În jur de 20 de milioane de euro. După calculele noastre, contribuţia medie ar trebui să fie undeva în jurul a 8,8 – 9 euro pe angajat, dar având în vedere şi eventualele creşteri salariale, ne aşteptăm ca în acest an să încasăm în jur de 250-300 de milioane de euro.
Capital: Câţi din aceşti bani vor intra în primă fază pe Bursa de Valori şi dacă momentul actual este sau nu favorabil pentru lansarea în investiţii a fondurilor de pensii?
Mircea Oancea: Nu este o sumă mare, mai ales dacă ne gândim că, în medie, investiţiile fondurilor pe BVB sunt limitate la maximum 35%. Din cele 20 de milioane de euro colectaţi în prima lună, vor intra pe Bursă doar 10%-15%. Dar dacă momentul actual de scădere a bursei se menţine, aş putea spune că momentul intrării pe piaţă a fondurilor de pensii este benefic: cu mai puţini bani vor achiziţiona mai multe active. Chiar dacă iniţial, datorită scăderii preţurilor acţiunilor, se vor înregistra scăderi, ele vor fi doar unele contabile, pentru că în timp valoarea activelor va creşte. În plus, Ministerul Finanţelor are intenţia ca, după demararea sistemului, să emită titluri de stat cu principalul indexat la inflaţie, un lucru favorabil dacă luăm în calcul că anul trecut am avut chiar dobânzi real negative.
Capital: Cum vedeţi evoluţia fondurilor de pensii, mai ales în contextul retragerilor recente ale unor administratori de pe piaţa pensiilor private obligatorii?
Mircea Oancea: Probabil că vor rămâne în jur de zece fonduri de pensii private obligatorii, dar vor conta doar patru-cinci în piaţă. Este de aşteptat ca numărul lor să se reducă, pentru că avem comisioane mici, lucru bun pentru clienţi, dar cu efecte perverse în timp: reducerea numărului de administratori şi implicit şi a schemelor de investiţii existente. Avem printre cele mai mici comisioane din Europa, dar nu este singurul lucru prin care „suntem unici“. Suntem unici pentru că avem înfiinţat un Fond de Garantare, care la rândul său, cere bani. Suntem ultimii care facem reforma pensiilor şi suntem unici chiar şi prin modalitatea de colectare: în alte ţări, colectarea se face doar pe baza declaraţiilor fiscale, nu este inclus şi ANAF.
Capital: Cum vedeţi evoluţia randamentelor în sistemul de pensii private?
Mircea Oancea: Randamentele fondurilor de pensii, obligatorii sau facultative, nu se compară mai devreme de doi ani. Dar, ca o glumă, pot să vă spun că atunci când am fost numit preşedinte la CSSPP am primit cadou un binoclu de teatru, aşa că voi fi în permanenţă cu binoclul pe fondurile de pensii. Pe de altă parte, trebuie să facem o diferenţiere. Pe Pilonul II avem o legislaţie mai restrictivă, iar din cauza obligativităţii, acesta trebuie să ofere o siguranţă mai mare. Garanţiile de randamente şi rezervele suplimentare vor face ca Pilonul II să aibă o componentă mai conservatoare, un venit fix, un anumit randament, dar nu mare. În plus, limitele investiţionale obligă fondurile să cumpere active ale unor mari companii, cu rating ridicat, dar unde randamentele nu sunt totdeauna spectaculoase. Altfel stau lucrurile pe Pilonul III, al pensiilor private facultative.
Capital: Care ar fi avantajele pensiilor facultative din punctul de vedere al randamentelor?
Mircea Oancea: Avem deja aproape un an de pensii private facultative, şapte fonduri, peste 80.000 de participanţi şi peste opt milioane de euro active. Este o creştere lentă, dar o consolidare sănătoasă a sistemului. Ne aşteptăm însă la o triplare a numărului de participanţi, la 250.000-300.000 de participanţi, şi la o dublare a numărului de fonduri de pensii facultative până la sfârşitul anului. Există Raiffeisen, Generali, Omniasig, care sigur se vor reorienta către Pilonul III în acest an. Dar este an electoral şi principalii jucători aşteaptă o limpezire a scenei politice pentru a avea siguranţă şi a oferi încredere investitorilor că lucrurile sunt clare şi nu se intră într-un joc care se poate schimba în câteva luni.
Capital: Ce schimbări ar putea aduce anul electoral pe piaţa pensiilor private facultative?
Mircea Oancea: Din septembrie se schimbă platforma electorală şi e foarte posibil să se schimbe şi platforma de securitate socială, care cuprinde şi pensiile private. Din acest unghi, putem veni ca un consultant pentru dezvoltarea segmentului de pensii. Nivelul facilităţilor fiscale este redus şi ne-am angajat ca din a doua jumătate a acestui an să trimitem Ministerului Finanţelor propunerea de modificare a nivelului deductibilităţii fiscale a pensiilor private facultative la 500 – 1.000 de euro anual. Nivelul de deductibilitate poate fi gândit şi în trepte (cu cât contribuţia este mai mare, cu atât deductibilitatea poate fi mai mare). Trebuie să facem propunerile de pe acum pentru a exista timp de modificare a Codului fiscal, în aşa fel încât noul nivel de deductibilitate să intre în vigoare de anul viitor.
Capital: A început să se vorbească despre pensiile ocupaţionale. Aţi luat în calcul şi acest aspect?
Mircea Oancea: Chiar evoluţia economiei europene şi convergenţa ne-ar putea constrânge la asta. Când s-a modificat Directiva nr. 41/2003, nu s-a luat în calcul că în ţările ECE există Pilonul II şi III şi mai puţin pensiile ocupaţionale. Tocmai de aceea, am luat în calcul ca din a doua jumătate a anului viitor să modificăm legea pensiilor facultative sau să creăm o nouă lege a pensiilor ocupaţionale (fonduri de pensii pe structuri profesionale), înfiinţate în înţelegere cu patronatele şi sindicatele, dar administrate tot de o companie independentă. n
«Principalii jucători ai pensiilor facultative aşteaptă o limpezire a scenei politice pentru a oferi încredere investitorilor că lucrurile sunt clare şi nu se intră într-un joc care se poate schimba în câteva luni.»
Carte de vizita
Studii: Universitatea Politehnică Bucureşti (Facultatea de Metalurgie), ASE (Facultatea Finanţe, Bănci, Asigurări şi Burse de Valori), Institutul Român de Valori Mobiliare
Din 2006 – Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP)
1997-2005 – director adjunct SAI Muntenia Invest
1994 – 1997 – expert FPP IV Muntenia
1993 – 1994 – administrator Midoni SRL, Turnu Măgurele
1990 – 1993 – inginer tehnolog, Societatea Comercială Turnu SA
10% din angajatorii români este posibil să nu aibă depuse declaraţiile rectificative către camerele de muncă, făcând imposibilă virarea acestor bani către fondurile de pensii
20 mil. de euro crede preşedintele CSSPP că se vor strânge din contribuţii după prima lună de colectare.
1.000 de euro este nivelul maxim de deductibilitate fiscală pe care CSSPP o va propune în acest an Ministerului Finanţelor pentru pensiile private facultative, în vederea rectificării Codului fiscal
Capital – Editia nr. 20, data 21 mai 2008
