Avocatul Bărbuceanu demontează explicațiile CCR privind anularea prezidențialelor
Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 continuă să provoace cutremure pe scena politică românească. La Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, judecătoarea Curții Constituționale, Laura-Iuliana Scântei, a încercat să explice de ce scrutinul din 24 noiembrie a fost invalidat și turul al doilea nu a mai avut loc.
Independentul Călin Georgescu câștigase primul tur, urmat de candidata USR, Elena Lasconi, însă, pe 6 decembrie, cu doar două zile înainte de finală, CCR a decis anularea procesului electoral, în timp ce românii din diaspora votaseră deja.
Declarațiile Laurei Scântei, care a afirmat că documentele declasificate ale CSAT ar fi arătat că procesul electoral fusese „viciat” încă din campanie, au aprins controverse.
Una dintre cele mai ferme reacții a venit din partea avocatului Bogdan Bărbuceanu: „Doamna Scântei, cu tot respectul, BATE CÂMPII! Dovada că dreptul e o știință prea complicată pentru dansatorii din politica românească”, a spus acesta pentru DC News.
Argumentele judecătoarei Scântei
În fața publicului de la Râșnov, Scântei a subliniat că doar CCR are competență constituțională asupra alegerilor prezidențiale. Ea a admis că în ziua votului nu au fost constatate fraude, însă documentele CSAT desecretizate pe 4 decembrie ar fi semnalat nereguli majore.
„Noi nu am sancționat niciun alegător pentru cum a votat, ci faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii. Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze”, a spus judecătoarea.
Potrivit acesteia, Curtea „a luat drept veridice” constatările CSAT, neavând posibilitatea legală de a analiza modul în care instituția și-a fundamentat concluziile.
Replica avocatului Bărbuceanu
Juristul Bogdan Bărbuceanu consideră că CCR a depășit limitele trasate de Constituție.
„A afirmat că nu votul oamenilor a fost sancționat, ci faptele unui competitor, lăsând impresia că CCR nu se mai ghidează după Constituție și lege, nu mai are competențe delimitate, ci se transformă într-o instanță de drept penal, care constată fapte și vinovății, nu încălcarea unor principii constituționale”, a declarat acesta.
El acuză că judecătorii au luat decizia pe baza documentelor CSAT, deși verificarea probelor nu intră în atribuțiile Curții:
„CCR a jucat un rol formal, a achiesat la o soluție luată de alte instituții”.
Întrebat dacă decizia CCR îl împiedică pe Georgescu să revină în cursă, avocatul a fost tranșant: „Poate candida la orice funcție publică, fără nicio restricție”.
Bărbuceanu a explicat că singura situație în care un candidat ar fi blocat este cea a unei condamnări definitive însoțite de interdicții:
„Doar în cazul unei condamnări definitive, care ar stabili și aplicarea unei pedepse accesorii sau complementare ce constă în interzicerea exercitării pe o perioadă de la unu la 5 ani a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, respectiv a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ar fi în imposibilitatea de a candida”.
În opinia sa, hotărârea Curții a vizat strict prezidențialele din 2024–2025, iar menținerea deciziei BEC a fost „fără dubiu, nelegală”, întrucât instituția nu avea competența de a invalida procesul electoral.
Avocatul Bărbuceanu: CCR a depășit legea anulând alegerile prezidențiale
Avocatul a criticat în termeni duri modul în care CCR și-a justificat hotărârea:
„Analizând și această decizie, constatăm fără dubiu că este una nelegală întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004 (republicată) pentru alegerea Președintelui României, BEC verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale.
Condițiile de fond sunt cele prevăzute la art. 37 din Constituția României: au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 16 alin. (3) din Constituție, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3), iar candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României. Condițiile de formă vizează modul întocmirii documentației și a listelor de semnături depuse, aspecte ce nu au constituit motivul respingerii candidaturii”.
