Viitorul amanetat. Explozia datoriei guvernamentale, bulgărele de zăpadă și chemarea FMI

Din 2020 a revenit guvernarea pe datorie, viitorul României este amanetat. În luna octombrie 2019, deficitul bugetar era de 2,8% din PIB iar ponderea datoriei guvernamentale în PIB de 34,6%, a șasea cea mai mică din UE. Plus un buffer în Trezorerie, o rezervă pentru “zile negre”, de 25 miliarde lei.

Explozia datoriei guvernamentale în ultimele 10 luni. Datele oficiale Eurostat arată că în primele 3 luni din 2020 (înainte de pandemie) datoria României accelera în timp ce în alte țări europene scădea (România plus 245 euro pe locuitor, Cehia plus 85, Bulgaria plus 4 euro pe locuitor în timp ce Croatia minus 46 euro pe locuitor, Polonia minus 82, Grecia minus 165 iar Ungaria minus 635 euro pe locuitor). În perioada noiembrie 2019 – prezent, Guvernul a împrumutat peste 120 miliarde lei, de 3 ori mai mult decât guvernarea anterioară. Cu o viteză de împrumut cuprinsă între 800 și 1000 euro pe secundă, ponderea datoriei guvernamentale a explodat la 40,2% din PIB în luna iunie 2020, amanetându-se astfel viitorul economic și social al României pe termen mediu și lung. Se intră astfel în spirala total nesustenabilă deficite bugetare mari – explozia datoriei guvernamentale – cheltuieli mari cu dobânzile – deficite bugetare ridicate – nevoie mai mare de finanțare – explozia datoriei guvernamentale.

România se împrumută mult și scump. Lipsa de credibilitate în politicile guvernamentale ridică nivelul costurilor de finanțare ale României, acestea fiind de departe cele mai mari din Uniunea Europeană. Astfel, ultimele date oficiale (iulie 2020) furnizate de Eurostat privind costurile de împrumut ale țărilor UE la obligațiuni pe 10 ani arată niveluri de 3,94% pentru România, 2,23% pentru Ungaria, 1,33% pentru Polonia, 0,86% în cazul Cehiei, 0,5% în cazul Bulgariei în timp ce media pentru UE27 este de 0,29%. Jumătate dintre țările UE se împrumută la maturitatea amintită la dobânzi negative!

Explozia datoriei guvernamentale pune presiune pe buget. Cheltuielile cu dobânzile realizate din buget în primele 7 luni din anul curent au fost cu 20,3% mai mari decât cele realizate în aceeasi perioadă a anului trecut (date aferente ultimei execuții bugetare publicate de Ministerul Finanțelor Publice). De altfel, faptul că Guvernul se împrumută mai mult și mai scump este validat și de ultima rectificare bugetară, procedură prin care au fost suplimentate cheltuielile cu dobânzile pentru anul 2020 cu 1,7 miliarde lei. Îngrijorătoare este și mărirea ponderii datoriei guvernamentale pe termen scurt în total datorie de la 2,9% în octombrie 2019 la 4,3% în iulie 2020. Cu cât ponderea datoriei pe termen scurt este mai ridicată cu atât presiunea pe buget este mai mare, randamentele cerute de investitori sunt mai mari iar probabilitatea de a intra în criză de lichiditate crește.

Explozia datoriei guvernamentale a trecut dincolo de pragul de alertă și mărește probabilitatea intrării României în insolvență fiscală (criză de lichiditate) în prima jumătate a anului viitor. Calcule de sustenabilitate pe datoria guvernamentală făcute de FMI, BNR dar și de către cercetători din mediul academic arată că depășirea nivelului de 40% din PIB (reamintesc că avem deja 40,2% din PIB în iulie 2020 și se estimează 45% din PIB la sfârșitul anului 2020) înseamnă un risc ridicat de sustenabilitate, crește probabilitatea intrării în recesiune adâncă a economiei și mărește riscul de intrare în criză de lichiditate (eveniment fiscal/bugetar prin care o țară nu mai poate face față cheltuielilor curente cu veniturile atrase la buget iar pe piețele externe se află în default parțial sau total – nu se poate împrumuta decât la costuri prohibitive).

Muntele de împrumuturi guvernamentale omoară creditul privat și, implicit, investițiile private. Creşterea necesarului de împrumuturi, practic mărirea de 3 ori a acestuia faţă de guvernările anterioare, a făcut ca pe piaţa financiară dobânzile la titlurile de stat să crească / să se mențină ridicate, pentru că la aceeasi oferta de bani (lichiditate) cererea s-a dublat, creditul guvernamental înregistrând valorile istorice de acum 10 ani. Însă efectul negativ s-a văzut în creditele acordate companiilor si populatiei care sunt în scădere accelerată. Când reduci creditarea economică laşi economia fără benzină iar motorul economic decelerează. Scad investițiile private.

Viitorul arată sumbru. În ultima opinie privind cea de-a doua rectificare, Consiliul Fiscal atrage atenția că anul 2020 se va încheia cu o cădere economică masivă (minus 6%), un deficit bugetar de 9,4% din PIB, un necesar de finanțare de 13% din PIB pentru acest an și o pondere a datoriei guvernamentale de 44-45% din PIB. Măsurile de austeritate, creșterile de impozite și taxe și intervenția FMI în prima parte a anului viitor au o probabilitate de peste 90%, așa cum am estimat public în septembrie 2019.