Victor Negrescu denunță risipa bugetară a UE și avertizează că se pierd miliarde în plină criză
În plină criză bugetară și pe fondul unor provocări fără precedent la nivel european, europarlamentarul Victor Negrescu critică dur decizia Uniunii Europene de a returna către statele membre 1,3 miliarde de euro necheltuiți, acuzând o gestiune ineficientă și lipsită de viziune strategică.
Într-o postare publicată recent pe Facebook, eurodeputatul român atrage atenția asupra unui mecanism bugetar pe care îl consideră inadecvat contextului actual: „De la începutul actualului cadru financiar, UE a returnat aproape 10 miliarde de euro — echivalentul programului Digital Europe, dublul bugetului EU4Health sau o treime din Erasmus+. Este un paradox periculos: vorbim despre priorități urgente, dar renunțăm la fonduri care ar putea fi utilizate pentru binele comun”.
Negrescu avertizează că, în condițiile în care Europa se confruntă simultan cu provocări de securitate, presiuni economice și nevoia de tranziție ecologică și digitală, fondurile neutilizate ar trebui să fie redirecționate către aceste obiective urgente, nu returnate în mod pasiv statelor membre.
În plenul Parlamentului European, dar și prin raportul pe care l-a coordonat, europarlamentarul român a pledat pentru reformarea profundă a bugetului comunitar post-2027. El cere ca viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 să fie construit pe baze mai sustenabile: un sistem coerent de venituri proprii, o mai mare flexibilitate în alocare și capacitatea reală de reacție rapidă la crize, fără a compromite programele de coeziune, sănătate sau educație.
„Surplusurile, mai ales cele provenite din amenzi sau dobânzi, ar trebui să consolideze capacitatea Uniunii, nu să o slăbească”, a transmis Negrescu, subliniind că unele dintre propunerile sale au fost deja incluse în draftul pregătit de Comisia Europeană. În mesajul său final, a lansat un apel la responsabilitate politică: „Avem datoria să construim o Uniune rezilientă, eficientă și pregătită pentru viitor”.
România, în topul marilor beneficiari ai bugetului UE 2028–2034
În paralel, Comisia Europeană a publicat propunerea oficială de buget pentru perioada 2028–2034, în valoare totală de aproape 2.000 de miliarde de euro. România este estimată să primească 60,2 miliarde de euro, ocupând locul al șaselea în topul beneficiarilor.
Distribuția sumelor este următoarea:
- 54,6 miliarde euro pentru planuri naționale și regionale de parteneriat;
- 1 miliard euro pentru migrație, azil, securitate internă și controlul frontierelor;
- 4,6 miliarde euro prin Fondul Social pentru Climă.
Este o creștere semnificativă față de actualul exercițiu financiar 2021–2027, în care România a primit 46,8 miliarde de euro, dintre care 15,8 miliarde au fost dedicate agriculturii.
Noua structură bugetară propusă de Bruxelles prevede o integrare mai profundă a politicii de coeziune în planurile naționale și regionale, cu o alocare totală de 865 miliarde de euro pentru acest capitol. Dintre acestea, 450 de miliarde sunt destinate dezvoltării regionale, agriculturii și pescuitului – un nivel similar celui din prezent, dar cu o logică de distribuție mai adaptată nevoilor reale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a caracterizat bugetul ca fiind „mai inteligent și mai ambițios”, menit să răspundă provocărilor multiple cu care se confruntă Uniunea: competiția globală, presiunile geopolitice, tranziția ecologică și transformarea digitală.
Negocierile asupra propunerii vor dura luni de zile, implicând statele membre și Parlamentul European, într-un proces complex care va defini nu doar repartiția resurselor, ci și capacitatea reală a Europei de a se reinventa. În acest context, avertismentul lui Victor Negrescu capătă o relevanță strategică: utilizarea eficientă a fiecărui euro ar putea face diferența între stagnare și progres.
