Gândul a obținut o serie de date de la Casa Națională de Pensii conform cărora numărul pensionarilor care își încasează pensia pe card continuă să crească. În acest context, nalistul financiar Adrian Codirlașu  precizează că deschiderea față de acest instrument de plată ține de educația financiară, pe lângă disponibilitatea bancomatelor.

De menționat este faptul că statul economisește destul de mult în momentul în care virează banii prin bănci și nu prin poștă. Astfel, în ultimul an, doar aproape 80.000 de pensionari au mărit numărul celor care primesc drepturile pe card, ceea de înseamnă sub 2% din totalul pensionarilor din sistem, de 4,87 milioane de persoane.

În total, datele centralizate arată că numărul pensionarilor plătiți prin instituțiile bancare a ajuns, în august 2021, la 2,37 milioane de persoane, ceea ce reprezintă 46,15% din totalul beneficiarilor. Aceștia au încasat în total pensii cumulate în valoare de 4,55 miliarde de lei.

Ca și un rezumat, numărul și ponderea pensionarilor, precum și sumele primite sunt în creștere față de anii precedenți, dar majorările nu sunt abrupte. Mai exact, conform datelor CNPP, în august 2020, numărul beneficiarilor era de 2,29 milioane, respectiv 44,18% din total, iar valoarea pensiilor era sub pragul de 4 miliarde delei, respectiv 3,84 milioane de lei.

Anterior însă în anul 2019, numărul acestora era cu aproximativ 60.000 mai mic, respectiv de 2,23 milioane de pensionari (42,59%), iar valoarea adunată a pensiilor trimise pe card era cu 1,3 miliarde de lei mai mică decât în luna august 2021, respectiv 3,2 miliarde de lei.

Pensia prin poștă, mai scumpă decât cea de pe card

În ceea ce privește costurile plătite de stat pentru trimiterea banilor pe cardurile pensionari, acestea sunt de aproape 10 ori mai mici decât prin poștă. Mai exact, pentru prestarea serviciilor de transmitere a drepturilor din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) prin bănci, statul a plătit 47,5 milioane de lei, în timp ce prin poștă a plătit 440 milioane de lei, conform datelor furnizate de CNPP.

Pensionarii care doresc să își încaseze pensia pe card trebuie să aibă conturi deschise la una dintre cele 21 de instituții cu care CNPP are încheiate convenții de virare a drepturilor, pentru a nu exista comisioane, iar confom datelor puse la dispoziție de CNPP, o singură instituție percepe o taxă pentru retragerea de numerar chiar la ATM-urile proprii, în anumite condiții, iar una are taxă la interogarea soldului.

Analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA Româna, a dezbătut aceste aspecte. El susține că există o relație directă de cauzalitate gradul de educație financiar al pensionarilor și deschiderea față de acest instrument de plată, dar nu numai.

Mai exact, pensionarii din medium urban și cei cu venituri ridicate sunt cei mai deschiși în fața acestei măsuri.

„Dată fiind educația financiară redusă în Romania, cel mai probabil deschiderea către acest tip de plată va veni din partea pensionarilor din mediul urban și a celor cu venituri ridicate. Un alt factor în alegerea acestui mod de plată este accesul la bancomate, în mediul rural acesta fiind mai redus”, spune Adrian Codirlașu.

În același timp, specialistul mai spune că în cazul în care pensionarul are un singur cont la bancă, serviciile bancare de bază – cont curent, card de credit, acces la internet banking sunt gratuite, iar în cazul în care pensionarul are deja conturi, pensia poate fi încasată în acele conturi.

În acest context, Adrian Codirlașu susține că toți pensionarii trebuie să se informeze bine asupra acestor servicii pentru a lua o decizie legată de primirea pensiilor.

„Pensionarii ar trebui să se informeze asupra serviciilor pe care le furnizează banca la care au deschis contul în care își încasează pensia. Dacă este singurul cont bancar pe care îl dețin, conform reglementărilor europene, serviciile bancare de bază trebuie să fie oferite gratuit de către bancă. Fiind banii (și dreptul) pensionarului, acesta trebuie să își aleagă banca unde va primi pensii, iar autoritățile trebuie să ofere această opțiune”, precizează vicepreședintele CFA.

Un alt subiect abordat de analist este cel al economiilor pe care le face statul dacă pensionarii aleg virarea banilor prin bancă. Potrivit acestuia, este mai ieftin pentru stat să vireze banii pe card decât prin poștă.

„Un alt avantaj pentru bugetul public este reducerea substanțială a cheltuielilor de administrare a pensiilor, în condițiile în care sistemul public de pensii este în mare deficit. Virarea de bani în conturile pensionarilor este mult mai ieftină decât utilizarea serviciilor poștale pentru virarea fizică a banilor către pensionari. Diferența de bani ar trebui alocată bugetului de pensii”, a explicat analistul financiar.

Care sunt cardurile active disponibile

Cele mai recente date publicate de BNR în iunie 2021 arată că numărul total al cardurilor în circulație era de 19.201.775, dintre care active erau 14.875.692.

În ceea ce privește numărul bancomatelor (ATM-urilor) furnizorilor de servicii de plăți – PSP-uri (Payments Service Providers) rezidenți, potrivit sursei citate, acesta era de 10.252, ceea ce reprezintă o scădere față de iunie 2020 (10.305), față de septembrie 2018 (10.958) sau iunie 2015, cu nivel record de 11.738. Totul pe fondul reducerii numărului de unități bancare, dar și a profitabilității instalării unui ATM.

În martie 2015, în schimb, prima lună în care există disponibile serii statistice pe site-ul BNR, numărul de carduri în circulație era de 14.563.897, dintre care active erau 11.293.624. La acea dată erau 11.544 de ATM-uri.

Numărul total al POS-urilor din țară în schimb a ajuns la un record de 272.003 de unități în iunie 2021, de două ori mai multe decât în martie 2015, când erau disponibile pentru cumpărături cu cardul 129.848 de aparate.

În ceea ce privește numărul tranzacțiilor de plată din luna iunie 2010, acesta a fost de 303 milioane, nivel maxim începând din martie 2015, când fuseseră 52 de milioane, mai artă datele BNR.

Sursa citată precizează că dintre acestea, numărul tranzacțiilor POS emise de PSP rezidenți (cu excepția tranzacțiilor de monedă electronică) a ajuns la un record de 232 de milioane (de aproape cinci ori mai multe decât în martie 2015), la fel și valoarea lor, cea mai mare de până acum, de 21.921 de milioane de lei, de aproape patru ori mai mare decât în martie 2015.

La polul opus, numărul retragerilor de numerar la ATM, de 68 milioane în iunie 2021, este în scădere față de recordul din decembrie 2019, de 74 de milioane, dar mai multe decât cele 54 de milioane din martie 2015.