În urma modificărilor aduse proiectului Legii pensiilor speciale, Banca Mondială a primit un raport cu schimbările care au fost aduse proiectului de lege în Senatul României.
Banca Mondială a analizat modificările aduse pensiilor speciale şi a transmis un raport la Bucureşti
Răspunsul sosit apoi de la experţii Băncii Mondiale indică faptul că modificările aduse în domeniul pensiilor speciale sunt consistente, însă rămân sub nivelul promis iniţial de autorităţile de la Bucureşti.
„A existat o modificare nesemnificativă a evaluării scenariului de referinţă, legată de necesitatea de a evalua cheltuielile nete şi de a proiecta separat impozitele şi contribuţiile, pentru a putea arăta impactul măsurilor.
Având în vedere decizia Curţii Constituţionale a României nr. 650, contribuţiile de asigurări de sănătate percepute pentru pensiile mai mari de 4.000 RON au fost declarate neconstituţionale.
Această decizie va avea un impact asupra cheltuielilor viitoare cu pensiile de serviciu, deoarece hotărârea menţionată va modifica şi cuantumul pensiei plafonate la 100% din salariul net al beneficiarilor.
Cheltuielile cu pensia brută se vor reduce din această cauză, deoarece pensiile plafonate nu vor mai include suma care trebuie plătită pentru asigurarea de sănătate. Cu toate acestea, pensiile nete vor rămâne neschimbate”, se arată în raportul transmis de Banca Mondială autorităţilor din România.
Schimbări fără un impact semnificativ
Experţii Băncii Mondiale atrag atenţia că impozitarea mai mare pentru pensiile care depăşesc salariul mediu, o altă modificare făcută la Legea pensiilor speciale, nu va avea un impact semnificativ, aşa cum ar fi fost de dorit.
„Această modificare nu va avea un impact semnificativ asupra cheltuielilor brute cu pensiile cu toate acestea, o parte din pensiile nete primite vor scădea. Prin urmare, impactul acestei modificări este mai evident atunci când este analizată pensia netă”, se mai arată în raportul citat.
Pensiile magistraţilor au fost şi ele analizate de către experţii Băncii Mondiale. Măsura indexării acestor pensii ar trebui să reducă cheltuielile maxime pentru pensiile magistraţilor de la 0,114% din PIB în 2049 la 0,082% din PIB în 2042, potrivit modificărilor aduse legii.
„Până în 2070, se preconizează că cheltuielile se vor reduce cu aproximativ 0,026% din PIB (de la 0,093% din PIB la 0,067% din PIB).
După cum este descris în analiza de impact, trecerea la indexarea cu rata inflaţiei este una dintre cele mai puternice măsuri disponibile pentru a reduce cheltuielile şi a îmbunătăţi echitatea în planul de pensii al magistraţilor”, mai transmite Banca Mondială.
Ce se întâmplă cu pensiile militarilor?
Un alt subiect fierbinte în România, legat de pensiile speciale, a fost cel al pensiilor încasate de militari.
Baza de calcul pentru acestea „în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime de la 0,789% din PIB în 2028 la 0,784% din PIB în 2028, iar până în 2070 cheltuielile ar trebui să se reducă cu aproximativ 0,013% din PIB (de la 0,622% la 0,609% din PIB).
Datele analizate sugerează că sporurile eliminate din baza de calcul a pensiilor vor reduce această bază pentru pensiile militare cu aproximativ 2% în viitor”, se mai arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.
Banca Mondială a mai analizat şi efectul pe care îl va avea impozitarea pensiilor de serviciu.
„Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 şi de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul. Pentru magistraţi, se preconizează că această măsură va creşte uşor cheltuielile brute din cauza mecanismului de funcţionare a plafonului.
Cheltuielile brute maxime în 2042 vor creşte de la 0,082% din PIB la 0,086% din PIB, iar până în 2070 vor creşte de la 0,067% din PIB la 0,07% din PIB. Cu toate acestea, aceste creşteri vor fi recuperate sub formă de impozite, cu un efect net neglijabil”, mai indică experţii Băncii Mondiale.
