Bunăstare pe hârtie, vulnerabilitate în realitate. Cum se erodează câștigurile românilor în fața costului vieții
Cetățenii din România au câștigat mai mult în 2024, însă creșterea veniturilor a fost rapid absorbită de costurile tot mai ridicate ale vieții de zi cu zi. În pofida unui avans statistic al bunăstării, realitatea economică a gospodăriilor continuă să fie marcată de inegalități semnificative și priorități de consum care reflectă vulnerabilități structurale.
Venitul mediu lunar al unei gospodării din România a ajuns în 2024 la 8.270 lei, echivalentul a 3.302 lei pe persoană, marcând o creștere de 15,3% față de anul anterior. Evoluția este una pozitivă în termeni nominali, dar trebuie analizată în contextul unui climat economic în care inflația cumulată, presiunea fiscală și creșterea prețurilor la bunurile de consum esențiale au erodat capacitatea reală de economisire și investiție a gospodăriilor.
Creșterea veniturilor din România nu a fost suficientă pentru a echilibra bugetele familiale, deoarece cheltuielile medii lunare au crescut, de asemenea, cu 12,7%, ajungând la 7.013 lei pe gospodărie (2.800 lei per persoană), adică aproape 85% din totalul veniturilor. Această proporție indică o dependență economică ridicată de venituri curente, cu o marjă restrânsă pentru economisire sau investiții pe termen lung.
Salariile rămân principalul motor al veniturilor, dar ponderea prestațiilor sociale continuă să fie importantă
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), veniturile bănești medii lunare s-au ridicat la 7.698 lei pe gospodărie, în timp ce veniturile în natură (produse consumate din resurse proprii sau beneficii non-monetare) au contribuit cu 572 lei lunar, marcând o creștere modestă de 7,6% față de 2023.
Salariile brute și celelalte drepturi salariale au însumat în medie 5.557 lei lunar pe gospodărie, reprezentând 67,2% din totalul veniturilor — o ușoară creștere de 0,4 puncte procentuale față de anul precedent. De remarcat, însă, că veniturile din prestații sociale rămân consistente, acoperind 20,2% din totalul veniturilor gospodăriilor, ceea ce indică o dependență economică semnificativă de sistemul public de protecție socială.
România se împarte în două între urban versus rural
Dacă venitul mediu lunar pe gospodărie a fost de 8.270 lei la nivel național, gospodăriile urbane au înregistrat un venit de 9.207 lei lunar, cu 1.300 lei mai mult decât cele din mediul rural. Pe persoană, diferența este și mai accentuată: 3.924 lei în urban, comparativ cu 2.647 lei în rural — adică o discrepanță de 1,5 ori.
Această polarizare este reflectată nu doar în sumele câștigate, ci și în structura surselor de venit. În mediul urban, 73,3% din venituri provin din salarii, în timp ce în mediul rural, doar 57% vin din muncă remunerată, restul fiind acoperit de prestații sociale și venituri în natură, care ating acolo valori semnificativ mai mari (11,7%, față de 4% în urban).
Veniturile în natură — precum alimentele sau bunurile produse și consumate în gospodărie — sunt de 2,9 ori mai mari în rural decât în urban, ceea ce subliniază un model de subzistență economică încă prezent în multe regiuni ale țării.
Cheltuielile cresc în tandem cu veniturile, însă prioritățile de consum ridică semne de întrebare
Cheltuielile bănești lunare din România au ajuns în medie la 6.567 lei pe gospodărie, în creștere cu 13,1% față de 2023, semn că o bună parte din creșterea veniturilor este absorbită de costurile crescute ale vieții. În plus, 446 lei lunar provin din consumul de produse obținute din resurse proprii, adesea în gospodăriile rurale.
În mediul urban, cheltuielile medii lunare pe gospodărie au atins 7.740 lei, în timp ce în mediul rural acestea au fost de 5.914 lei. Această discrepanță reflectă nu doar diferențele de venit, ci și modele de consum diferite, precum și o presiune fiscală mai mare în urban: ponderea cheltuielilor pentru taxe, impozite și contribuții sociale a fost de 36,4% în urban, cu 9,2 puncte procentuale mai mult decât în rural.
Alimentația și locuința domină bugetele gospodăriilor
Datele INS arată că aproximativ o treime (33,7%) din cheltuielile de consum sunt alocate pentru alimente și băuturi nealcoolice, echivalentul a 1.433 lei lunar pe gospodărie. Acestea sunt urmate de costurile pentru locuință și utilități (629 lei – 14,8%), îmbrăcăminte și încălțăminte (335 lei – 7,9%), dar și de băuturi alcoolice și tutun (311 lei – 7,3%).
Surprinzător sau nu, educația ocupă ultimul loc, cu o alocare de doar 24 lei lunar, ceea ce reprezintă doar 0,6% din cheltuielile medii de consum. Această realitate reflectă o investiție modestă în dezvoltarea capitalului uman, cu implicații directe asupra mobilității sociale, productivității muncii și competitivității economiei românești pe termen lung.
