Banca Națională a României (BNR) a realizat o analiză detaliată asupra efectelor războiului din Ucraina asupra economiei regionale. Studiul evidențiază cum conflictul a influențat inflația și Produsul Intern Brut în țările din Europa Centrală și de Est. Rezultatele arată o deteriorare economică semnificativă, cu impact direct asupra nivelului de trai.
BNR despre invazia și efectele ei directe asupra economiilor regionale
Documentul publicat de BNR și semnat de economiști de prestigiu din cadrul instituției analizează consecințele războiului Rusia – Ucraina, asupra Bulgariei, Cehiei, Ungariei, Poloniei și României.
Studiul subliniază că, până la finele anului 2022, războiul a dus la o creștere a inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale. Totodată, PIB-ul țărilor afectate a scăzut cu până la 1,4 puncte procentuale, în comparație cu un scenariu ipotetic fără conflict.
Pierderi umane și infrastructurale în Ucraina
Autorii raportează că războiul a provocat pierderi uriașe de vieți omenești și daune materiale în Ucraina. Un raport comun al Băncii Mondiale, Uniunii Europene și ONU estimează mii de decese, inclusiv civili.
Economia Ucrainei a suferit o contracție majoră, PIB-ul său în 2023 fiind de doar 74% față de 2021, în termeni reali.
În plus, atacurile asupra infrastructurii critice, cum ar fi sistemele energetice și porturile, au agravat condițiile de trai și au dus la migrația masivă a populației.
Efectele războiului asupra Rusiei
Pe lângă Ucraina, și Rusia a avut de suferit. Autorii notează pierderi militare importante și probleme economice majore.
Federația Rusă a fost lovită de sancțiuni internaționale severe, care au perturbat comerțul și accesul la piețele financiare globale.
În plus, companiile occidentale și-au retras investițiile, iar schimburile comerciale s-au redirecționat spre China. Aceste măsuri au afectat creșterea economică a Rusiei și au redus semnificativ puterea de cumpărare a populației.
Șocul energetic și impactul asupra Europei
În mai 2022, Rusia a oprit livrările de gaze și petrol către UE, ceea ce a generat un șoc energetic puternic. În primele luni ale conflictului, piețele europene au trecut prin perturbări serioase.
Totuși, statele membre au reușit să diversifice sursele de energie, inclusiv prin importuri de gaz natural lichefiat din alte țări. Cu toate acestea, prețurile la energie au rămas ridicate, menținând presiuni economice importante asupra populației și companiilor.
Provocările economice ale țărilor din Europa Centrală și de Est
Creșterea costurilor la energie a dus la majorarea prețurilor de producție și la scăderea puterii de cumpărare. Această situație a afectat competitivitatea firmelor și a redus consumul intern.
Mai mult, piețele de export au fost afectate deoarece Europa de Vest, principalul partener comercial, a înregistrat și ea dificultăți economice.
Ca răspuns, guvernele au implementat măsuri de sprijin pentru cetățeni și afaceri, ceea ce a pus presiune suplimentară pe finanțele publice.
Politici monetare și fiscale în contextul crizei
Pentru a controla inflația ridicată, băncile centrale au crescut ratele dobânzilor. Astfel, politica monetară restrictivă s-a combinat cu măsuri fiscale expansioniste.
Această dublă abordare a reflectat tensiunile economice semnificative cu care se confruntă țările din regiune. Războiul a influențat în principal inflația în 2022, iar în 2023 s-a resimțit mai puternic impactul asupra creșterii economice.
Diferențe între țările analizate
Cehia și Ungaria au fost mai puțin afectate de fluxul de refugiați și de activitatea militară directă. Aceste țări, aflate la o distanță mai mare față de Ucraina, au simțit doar creșterea prețurilor la energie.
În schimb, Bulgaria, Polonia și România au întâmpinat provocări mai complexe, inclusiv perturbări în lanțurile de aprovizionare și aversiune crescută din partea investitorilor, cauzate de proximitatea față de zona de conflict.
Evoluția prețurilor materiilor prime și efectele asupra economiilor
Prețurile petrolului și gazelor naturale au crescut semnificativ: petrolul cu 18,3%, iar gazele cu 34,2%. Impactul asupra gazelor a fost mai accentuat, reflectând presiunile de pe piața energetică.
Aceste creșteri au contribuit la scăderea PIB-ului, în special în România, unde contracția a fost de aproximativ 4 puncte procentuale.
De asemenea, încrederea investitorilor a scăzut semnificativ, indicând un climat de incertitudine geopolitică crescută.
Analiza diferențiată pe țări
Rezultatele pentru Ungaria sunt asemănătoare cu cele pentru Cehia, cu excepția faptului că inflația nu a avut un răspuns semnificativ.
În cazul Poloniei, impactul asupra PIB-ului a fost mai redus decât în România, dar inflația a urmat un trend similar. Această diferențiere reflectă particularitățile economice și geopolitice ale fiecărei țări în contextul războiului.
